fbpx
europolitics
Mediu si clima Politici

Europa, divizată de migrație și de problemele climatice

Ultima rundă de proteste la nivel mondial în rândul școlilor împotriva schimbărilor climatice a atras câteva mii de oameni la Budapesta, inclusiv pe primarul liberal recent ales al orașului. Elevii au cântat, au scandat și au transmis semnale politicienilor din țară pentru a lua în serios situația climatică, relatează The Guardian

Dar, erau puține semnale că, în interiorul parlamentului, dominat de partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán, politicienii ar fi dat importanță protestelor.  

Evenimentele demonstrează apariția unei noi divizări politice cheie în Europa, pe de-o parte între forțele de dreapta care susțin că cel mai mare pericol este migrația și cei care spun, pe de altă parte, că cea mai mare amenințare provine din situațiile de urgență climatică.

Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este în Germania unde se observă, în paralel, creșterea în sondaje a popularității atât a extremei drepte, Alternative für Deutschland (AfD), cât și a Verzilor. În jumătatea estică a Europei, unde în mod tradițional politica ecologică a găsit puțin sprijin, apar semne ale unui decalaj similar.

Și aici, situația de urgență climatică se strecoară în conștiința publică, mai ales dacă nu sunt incluși doar tinerii din orașe. În octombrie, Gergely Karácsony, un politician de opoziție care susținea o platformă ce prezenta problemele ecologice, a obținut o victorie surpriză la alegerile pentru ocuparea primăriei din Budapesta împotriva candidatului preferat al lui Viktor Orbán. Echipa sa consideră că problema climatică are potențialul de a dinamiza opoziția față de guvern.

„Datorită creșterii popularității Gretei Thunberg și a întregii mișcări, aceasta a intrat în conștiința multor oameni în ultimul an și am observat o mulțime de oameni care nu au practicat activismul înainte de a începe să se implice (pe probleme de mediu)”, a declarat Dávid Dorosz, viceprimarul noii administrații din Budapesta, vorbind pe marginea protestului de vineri la care a participat împreună cu Karácsony.

Există mai multe planuri de politici care vor contribui la transformarea Budapestei într-un oraș mai ecologic, dar în ce măsură acestea pot fi puse în aplicare va depinde de finanțarea administrației centrale condusă de Viktor Orbán, a menționat David Dorosz. 

Viktor Orbán s-a ferit de negarea pură a științei climei, dar a sugerat în repetate rânduri că mișcarea ecologistă este folosită drept acoperire pentru concepții liberale și globaliste. “În afară de câteva zeci de activiști, întregul subiect nu interesează pe nimeni, ceea ce demonstrează doar sănătatea psihică a societății ungare”, a declarat șeful său de personal, Gergely Gulyás, în septembrie. El a etichetat-o pe Thunberg, de asemenea, drept „un copil bolnav”.

Benedek Jávor, un politician maghiar ecologist și fost europarlamentar, a declarat că scepticismul climatic a luat naștere din motive politice și nu din motive ideologice. „Viktor Orbán a decis să aducă Fidesz la extrema dreaptă populistă și să se opună acestor noi provocări la adresa structurii politice reprezentate de mișcarea climatică și de partidul Verzilor”, a spus acesta.

La un summit al Consiliului European din iunie, Ungaria s-a numărat printre cele patru țări care au blocat un plan la nivelul UE pentru atingerea  pragului zero net de emisii de carbon până în 2050. Celelalte țări au fost Polonia, Republica Cehă și Estonia. Toate au guverne populiste de dreapta, cu excepția Estoniei, dar și acolo, coaliția de guvernământ cuprinde un partid de extremă dreaptă.

Estonia a declarat, între timp, că este pregătită să sprijine obiectivul, dar celelalte trei țări care refuză să accepte nu vor fi, probabil, prea ușor de convins. Primul ministrul ceh, Andrej Babiš, a întrebat la summitul din iunie: „De ce ar trebui să decidem cu 31 de ani înainte ce se va întâmpla în 2050?”

Săptămâna trecută, Parlamentul European a declarat „urgență climatică și de mediu” globală, dar activiștii au spus că cuvintele nu vor avea sens dacă nu vor fi susținute de acțiuni mai solide. În cadrul unui  summit care se va desfășura săptămâna viitoare, Consiliul European ar putea încerca din nou să obțină un acord pentru obiectivul de eliminare totală a emisiilor de carbon la nivelul anului 2050.

În septembrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a atenționat Polonia pentru blocarea încercărilor de a implementa obiectivul neutralității carbonului. „A protesta în fiecare vineri pentru că planeta arde, este drăguț, dar nu asta este problema. Mergeți să protestați în Polonia! Ajutați-mă să îi împing de la spate pe cei pe care nu îi pot aduce înainte ”, a spus acesta.

Polonia a declarat că pentru a-și reduce dependența de producția de cărbune înseamnă că va trebui să primească niște compensații mai mari de la bugetul UE înainte de a promite neutralitatea carbonului.

În Ungaria, guvernul spune că opoziția sa față de acest obiectiv se bazează și pe considerente pur financiare. Purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, a declarat: „Nu este nevoie să vă grăbiți. Avem o strategie acceptată până în 2030, dacă doriți să modificați asta trebuie să reconfigurați setul de date disponibile. Cine va plăti costul?”

Zoltan Kovács a declarat că Ungaria a clarificat că sprijină obiectivele climatice extinse ale UE și că premierul nu este în niciun caz un sceptic cu privire la climă. Cu toate acestea, președintele parlamentului, László Kövér, a declarat în septembrie că cei care credeau că situația de urgență climatică este un pericol mai mare decât migrația au fost „spălați pe creier de către mass-media.”

O controversă recentă privind o conferință despre obiectivele din 2050 este ilustrativă. În ultimii ani, guvernul lui Viktor Orbán a cheltuit milioane de euro trimițând chestionare populației cu întrebări privind probleme precum migrația, intervenția UE și presupusa influență nefastă a finanțatorului și filantropului George Soros.

Dar, un sondaj privind schimbările climatice de luna trecută a fost tratat diferit: a fost adăpostit într-un document Google postat în colțurile obscure ale site-urilor instituțiilor guvernului. Când partidele de opoziție au descoperit sondajul și au început să îl facă cunoscut, răspunsurile au început să apară, iar 200.000 de maghiari au completat formularul. A fost un semn atât al lipsei de interes a guvernului, cât și al potențialului de mobilizare al poporului în jurul problemelor climatice.

David Dorosz consideră că Viktor Orbán crede că activismul climatic este „un fel de farsă și o conspirație de stânga”, dar că premierul are dreptate în a fi prudent. „Există un nou val de oameni care își dau seama că rămânem fără timp. Pentru opoziție, acesta va fi unul dintre pilonii principali ai platformei noastre comune și o parte a identității noastre principale.”

Related posts

Proiect de lege controversat depus în Bundestag de extremiștii de la AfD pentru susținerea Nord Stream 2

Vlad Epurescu

Moștenirea climatică a Angelei Merkel. Ce șanse are Germania pentru a-și îndeplini țintele de diminuare a emisiilor de carbon

Adelina Miron

Danemarca deschide calea pentru Nord Stream 2. Conducta nu va oferi securitate energetică, ci va crește dependența UE de Rusia

Adelina Miron

Banca Europeană pentru Investiții oprește finanțarea proiectelor bazate pe combustibili fosili și devine prima ,,bancă climatică’’

Adelina Miron

De ce Summitul climatic COP25 nu va contribui la încetinirea încălzirii globale

Adelina Miron

Recunoașterea energiei nucleare drept energie verde scindează comunicarea Franței cu Germania

Adelina Miron

Leave a Comment