fbpx
europolitics
Energie Politici

Sancțiunile SUA impuse Iranului pun Rusia pe lista marilor câștigători de pe urma creșterii prețului barilului de petrol

Toate creșterile vertiginoase a prețului la țiței au avut darul de a topi marile economii ale lumii. Și nu vorbim de ieri de azi, ci încă din anii ’70. Spre exemplu, în perioada 2011 – 2014, criza economică a fost acutizată de prețurile mari la țiței.

În consecință, o creștere cu 45% a prețurilor de referință ar fi trebuit, în mod normal, să stârnească panică. Chiar dacă țările membre OPEC și-au redus producția și, în ciuda conflictelor din Libia și a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Venezuelei și Iranului, piețele de capital nu s-au cutremurat. Așa cum ne-am obișnuit la fiecare criză, creșterea prețului petrolului ar trebui să afecteze veniturile gospodăriilor, ar reduce apetitul pentru consum și ar accelera creșterea inflației. În schimb, s-a produs un alt fenomen: stocurile la nivel global au crescut accelerat pe fondul temerilor unei posibile recesiuni.

Săptămâna trecută, președintele SUA Donald Trump, a amenințat că va bloca exporturile de petrol ale Iranului. Imediat, prețul țițeiului Brent a sărit de 75 de dolari per baril pentru prima dată din octombrie însă a scăzut după ce președintele SUA a confirmat că a obținut promisiuni din partea Arabiei Saudite și a altor producători că vor crește producția. În ciuda acestor evenimente, piețele valutare au fost foarte calme.

Financial Times susține că sunt două explicații pentru acest fenomen.

  1. Creșterile recente de preț au fost determinate nu numai de întreruperile cu aprovizionarea, ci și de o însănătoșire a cererii globale de petrol. Dar nu toate economiile consumatoare de petrol sunt suficient de puternice pentru a face față unor prețuri mai mari
  2. Piața petrolului a trecut printr-o transformare radicală începând cu anul 2010. Costurile de exploatare au scăzut iar șocurile legate de întreruperea aprovizionării sunt atenuate de producția de șisturi din SUA sau prin compensarea deficitului de volume din țări precum Rusia, Norvegia sau din OPEC

În urmă cu cinci ani, ieșirea din scenă a unui producător de talia Venezuelei ar fi urcat prețul barilului de țiței la peste 100 de dolari dar, acum, impactul este limitat. Pe de altă parte, un șoc pe piața petrolului, chiar dacă este mai puțin dăunătoare ca în trecut, ar putea constitui o amenințare pentru economiile fragile sau pentru cele care sunt în plină expansiune. Fiind cel mai mare importator de petrol din lume, China este vulnerabilă, spre exemplu.

Economiile emergente care își întrețin contul curent și deficitele fiscale riscă să piardă capital în monedă străină și devalorizarea monedei naționale. Acest lucru va determina creșterea inflației iar băncile naționale ale acelor state vor fi obligate să crească ratele dobânzii chiar dacă acest lucru afectează creșterea economică. Marii pierzători la acest capitol tind să fie Turcia, Ucraina și India.

În timp ce producătorii de țiței din SUA încearcă să profite de pe urma creșterii prețului la țiței, economia Americii, în ansamblul ei, nu se va bucura de vreun beneficiu dacă nivelul se va îndrepta spre 100 de dolari pe baril. Prețul gazolinei la pompă a crescut, deja, cu peste 7%, la 2.89 de dolari pe galon, fapt ce ar putea să pună presiune pe vânzările cu amănuntul, al căror preț a crescut, în luna martie, la cel mai ridicat nivel înregistrat din 2017 și până astăzi.

Există și riscul ca, pe termen lung, prețul țițeiului să fie mult mai volatil. Producția de șisturi din SUA nu ar crește suficient de repede pentru a absorbi cererea nouă pe termen nedefinit, iar companiile producătoare din acest domeniu au nevoie de 6 până la 12 luni pentru extinderea operațiunilor.

O creștere a comerțului cu petrol, în schimb, din cauza disputei dintre SUA și Iran, ar putea avea, pe termen mediu, un impact semnificativ asupra piețelor financiare, deoarece producția afectată se ridică la 800.000 de barili pe zi. Incertitudinile în legătură cu disponibilitatea acestei cantități de la alți furnizori au început, deja, să apară.

Zona euro este probabil, cea mai puțin vulnerabilă în acest context. Consumul și producția de petrol au devenit mai puțin intensive, creșterea fiind determinată din ce în ce mai mult de servicii. Banca Centrală Europeană a declarat în septembrie, anul trecut, că un preț stabil de 75 de dolari pe baril ar avea un efect redus asupra veniturilor sau consumului real.  

Există, însă, și câștigători de pe urma creșterii veniturilor obținute din producția de țiței. Banii obținuți vor contribui la repararea bugetelor și deficitelor contului curent, permițându-le unor guverne să își majoreze cheltuielile care vor stimula investițiile. Lista câștigătorilor îi include pe Arabia Saudită, Rusia, Norvegia, Nigeria și Ecuador.

Related posts

Cum a câștigat Polonia bătălia pentru gazoductul OPAL și i-a trimis pe ruși la masa negocierilor cu ucrainenii. În Est, România a încurajat importurile și comportamentele speculative

Vlad Epurescu

Care sunt scenariile pentru perioada următoare după ce prețul unui baril de țiței Brent a crescut cu 20% după atacul de sâmbătă cu drone asupra rafinăriilor saudite ale Aramco

Europolitics.ro

O lecție pentru România: extrema dreaptă, record de voturi la alegerile locale în Cottbus, oraș care se agață de producția de cărbune

Adelina Miron

Germania susține obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de CO2 pentru 2030. Ce va însemna pentru sectorul energetic și pentru industrie

Adelina Miron

Mizele desemnării lui Iulian Iancu în funcția de vice-premier pentru proiectul exploatării gazelor din Marea Neagră

Europolitics.ro

Tranziția energetică: business, sau nevoie socială? Cum va fi influențată securitatea energetică în UE dacă BEI nu va mai investi în cărbune și gaze naturale

Vlad Epurescu

Leave a Comment