În lupta împotriva schimbărilor climatice, Angela Merkel aduce forțe noi pe frontul său. Olanda se alătură inițiativei germane de a crește obiectivul climatic al UE pentru 2030 iar emisiile de carbon să fie reduse cu 55%.
Cancelarul german Angela Merkel și premierul olandez Mark Rutte au anunțat o colaborare pentru a consolida măsurile de protejare a climei la nivelul UE, în urma unei reuniuni pe 22 august la Haga.
Cancelarul german a mai declarat că susține reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030.
Acesta este un anunț destul de spectaculos, având în vedere că UE a decis până acum doar o reducere de 40%. Statele membre ale UE din blocul estic sunt foarte sceptice cu privire la noile obiective, iar în urmă cu doar câteva luni, Merkel arătase semne de reținere.
Cu toate acestea, „vântul schimbării” a trecut nu numai prin Germania și nu doar datorită mișcării Friday for Future. Merkel își va însuși din nou poziția de „Cancelar al climei” și caută sprijin din partea partenerilor europeni precum Olanda.
La 20 septembrie, „cabinetul climatic” al Germaniei va lua decizii cheie, astfel încât să își poată atinge propriul obiectiv până în 2030.
Deși Germania și-a stabilit deja un obiectiv național pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la 55%, Merkel a anunțat că mecanismele prin care această țintă pentru 2030 va fi onorată nu a fost încă „definită”.
Intenția Olandei de a avea numai mașini fără emisii de CO2 până în 2030
Olanda este deja cu un pas înainte. În iunie, olandezii au convenit asupra unui plan climatic național pentru reducerea gazelor cu efect de seră cu 49% până în 2030.
Măsurile planificate includ taxarea firmelor industriale pentru emisiile de CO2, precum și un preț minim de CO2 pentru producția de energie electrică. De asemenea, olandezii intenționează să închidă toate centralele pe cărbune și să se asigure că până în 2030 toate mașinile nu vor mai produce emisii. Până atunci, 70% din energia electrică olandeză ar trebui să provină din surse regenerabile.
Totuși, Germania este încă divizată în privința soluțiilor potrivite prin care emisiile de carbon vor fi scumpite, fără a îngreuna prea mult situația cetățenilor și companiilor.
Ambele țări susțin abordarea rapidă a schimbările climatice
Premierul Rutte, care a promovat anul trecut obiectivul de 55% la nivelul UE, s-a arătat totuși îngrijorat în timpul întâlnirii de la Haga. În special, el a fost preocupat de competitivitatea industriei atunci când se confruntă cu astfel de obiective ambițioase.
Potrivit premierului olandez, ambele țări trebuie să se unească și să învețe una de la cealaltă. Cu toate acestea, ambele țări sunt încă departe de a atinge obiective climatice atât de ambițioase.
Până în 2017, Olanda și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 13%, față de 1990. Germania, la rândul său, a reușit o reducere de 30% până în 2018, cu mult în urma obiectivului său de reducere a emisiilor cu 40% până în 2020.
Există o înțelegere generală potrivit căreia emisiile de CO2 ar trebui să fie mai costisitoare pentru sectoarele de încălzire termică și transport. Acest lucru ar oferi un stimulent pentru investiții în noi tehnologii care ar evita utilizarea gazelor cu efect de seră dăunătoare.
În Germania, însă, discuțiile sunt controversate dacă obiectivul poate fi îndeplinit cel mai bine printr-o taxă sau prin extinderea comerțului cu certificate de emisie.
Recent Merkel a susținut extinderea comerțului cu certificate de emisie, un sistem care există deja pentru sectorul energetic și pentru anumite părți ale industriei la nivelul UE.
Ministrul pentru Mediu al Germaniei pledează pentru majorarea impozitelor pe energie pentru motorină, benzină, cărbune și gaz natural – cunoscută sub denumirea de taxa pe CO2.
Olanda finanțează și ea o serie de măsuri. Aceasta dorește să implementeze o taxă pentru emisiile de CO2 pentru firmele industriale până în 2021, care este destinată să suplimenteze schema de comercializare a emisiilor și să crească și mai mult prețul carbonului.
Alianța nordico-germană pentru măsuri climatice
Angela Merkel și-a îndeplinit săptămâna trecută o veche dorință de a vizita Islanda, pe fondul planurilor de consolidare a relațiilor Germaniei cu cele mai nordice țări din Europa.
Indiferent de statutul de membru al UE, liderii nordici au convenit asupra unei noi viziuni comune potrivit căreia regiunea va deveni cea mai sustenabilă și integrată din lume până în 2030.
Ideea este de a alinia toate politicile viitoare cu un obiectiv climatic general.
De asemenea, Merkel a fost de acord să creeze o nouă platformă împreună cu țările nordice pentru a coordona politicile climatice.
“Planificăm să avem în viitor o platformă pentru țările nordice și Germania, unde să cooperăm mai îndeaproape, în special pentru a găsi soluții pentru provocările climatice și pentru democrație”, a spus Jakobsdottir, prim-ministrul Islandei.
Noul prim-ministru social-democrat din Danemarca, Mette Frederiksen, a declarat pentru EUobserver că platforma va fi deja folosită pentru a coordona pozițiile înaintea summitului ONU pentru acțiuni climatice de la New York, în perioada 21 – 23 septembrie.
Prim-ministrul social-democrat din Finlanda, Antti Rinnes, în prezent șeful președinției rotative a UE, a spus că bugetul UE ar putea fi folosit ca instrument pentru susținerea obiectivelor climatice.
“Există țări nordice care se află în Uniunea Europeană și cu Germania, avem o înțelegere comună că este important să utilizăm cadrul financiar multianual [UE] pentru a susține statul de drept și, de asemenea, să îl utilizăm pentru oprirea schimbărilor climatice “, a spus el.
La Reykjavik a fost semnat și un parteneriat public-privat cu directori executivi din unele companii nordice.
Companiile, printre care se numără producătorul de turbine eoliene Vestas, firma de telefonie Nokia și compania aeriană SAS, s-au angajat să-și alinieze modelul de afaceri cu „cele mai importante probleme etice, sociale și de mediu ale vremurilor noastre”.
