fbpx
europolitics
Energie Bruxelles

Decodificarea mesajului pe care Maia Sandu îl are pentru București. Joc de echilibru la Chișinău: între Rusia și România

Maia Sandu

Într-un clasament al celor mai vulnerabile țări din lume privind securitatea energetică, Republica Moldova ocupă unul din locurile de top. Pot, și, mai ales vor vecinii noștri de peste Prut să scape de influența gigantului Gazprom?

Numirea Maiei Sandu în fruntea guvernului de la Chișinău a avut darul de a reseta atât spectrul politic din Republica Moldova, cât și agenda de priorități a țării pe care o conduce. Proiectele strategice agreate de București și Chișinău au fost enunțate, însă, de Maia Sandu într-o nuanță de ton cel puțin interesantă.

Noul prim-ministru al Republicii Moldova s-a adresat publicului de la București în două interviuri: unul în data de 12 iunie și altul, ieri, pe 22 iulie. Între cele două apariții media, Maia Sandu a avut și o întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă și cu președintele Klaus Iohannis.

În urma discuțiilor cu șeful de stat al României, Maia Sandu a obținut asigurări ferme că țara noastră va milita pentru deblocarea ajutorului financiar de 100 de milioane de euro propus de UE, dar înghețat din cauza mai multor decizii luate de fostul guvern condus de Petru Filip care au încălcat principiile statului de drept. În plus, cei doi oficiali au convenit crearea unui grup de experți pe ambele maluri ale Prutului care să identifice domeniile în care este nevoie de asistență și să fie demarate proiecte concrete. „Partea noastra a constitutit acest grup”, a spus Maia Sandu.  

Tema principală promovată de primul ministru de la Chișinău în discuțiile cu Viorica Dăncilă și în spațiul public românesc a fost, însă, interconectarea energetică a celor două state, pe fondul nesiguranței că tranzitul de gaze rusești prin Ucraina ar putea să fie sistat odată cu 1 ianuarie 2020.

Developând secvențele cheie din discursul său putem constata că România va avea de-a face cu un premier jucător care, la prima vedere, va fi mult mai concentrat în relațiile cu partenerii externi ca să-și orienteze acțiunile pentru înfăptuirea intereselor naționale ale țării pe care o guvernează.

Cu această ocazie, Maia Sandu a servit la București o lecție de strategie și de diplomație exemplară lansând, totodată, după întrevederea cu Viorica Dăncilă, o licitație. Cine vrea să devină partenerul strategic al Republicii Moldova? România, sau Rusia?

Jocul energetic al rușilor de la Chișinău

Imediat după învestirea în funcția de premier al Republicii Moldova, Maia Sandu a scos în evidență că proiectele de importanță națională pentru vecinii de peste Prut promise de România sunt în întârziere. Gazoductul Iași-Ungheni, o autostradă care ar uni Chișinăul de România și interconectarea electroenergetică au fost cele trei componente de infrastructură evidențiate ca fiind restante.

Nota de plată a fost trecută în dreptul României căci, deși premierul moldovean a recunoscut că țara noastră este cel mai important avocat al integrării Moldovei în Uniunea Europeană, în realitate, ea a lăsat de înțeles că intențiile bune ale României se opresc doar la simple vorbe.

Sunt foarte multe domenii în care cooperarea trebuie aprofundată. Atunci când am fost la Ministerul Educației am încercat și am inițiat mai multe proiecte. Există o sumedenie de tergiversări pe proiecte foarte importante, gazoductul Iași-Ungheni, pe subiecte care țin de o autostradă, care ar uni Chișinăul de cele mai importante orașe ale României.
Sunt proiecte concrete. Foarte importantă interconectarea electroenergetică, despre care se vorbește de ani de zile și care ne-ar oferi nouă o alternativă de asigurare cu energie electrică, ca să nu mai existe această dependență de Transnistria și implicit de Rusia.
Proiecte concrete despre care s-a discutat foarte mult, dar la modul practic s-a făcut foarte puțin și eu personal cred că motivul sunt interesele celor care au fost la guvernare, pentru că în special în sectorul energetic s-au făcut foarte mulți bani prin scheme de corupție și de aceea nu a fost un interes autentic pentru ca aceste proiecte să se implementeze.

Maia Sandu, 12 iunie, adevarul.ro

Cel mai avansat proiect de infrastructură care să conecteze cele două țări este gazoductul Ungheni – Chișinău. Doar că acesta nu va fi finalizat până la sfârșitul lui 2019, atunci când expiră contractul Republicii Moldova cu Gazprom pentru importurile de gaze naturale. Fapt ce a determinat-o, inițial, pe Maia Sandu să sugereze că acest proiect a căzut pradă unei „scheme de corupție” orchestrată de fostul guvern manevrat de oligarhul Vlad Plahotniuc. Acest lucru îi poate asigura clemența în fața opiniei publice dacă o nouă înțelegere cu Gazprom va fi mai complicată decât cea din prezent.

La această situație neplăcută a contribuit și președintele Igor Dodon, noul partener de coaliție al Maiei Sandu. La finalul anului 2016, imediat după ce a câștigat alegerile prezidențiale, Igor Dodon a efectuat o vizită la Moscova, acolo unde a recunoscut că Republica Moldova îi datorează Gazpromului aproximativ 6.5 miliarde de dolari!

În realitate, vecinii de peste Prut i-ar datora gigantului rus doar 500 de milioane de dolari, restul fiind datoria Transnistriei. Rușii se folosesc, însă, de statutul neclar al acestei regiuni separatiste, pentru a pune presiune pe guvernul de la Chișinău și pentru a controla anumiți politicieni ca pe niște marionete. Opoziția de la Chișinău, din care, la acea vreme, făcea parte și Maia Sandu, a criticat în termeni duri acțiunea președintelui pro-rus Igor Dodon.

Maia Sandu anunță înainte de o vizită în Rusia: Republica Moldova va mai lua gaze rusești încă cinci ani

La o lună și jumătate de la primul interviu acordat presei românești, Maia Sandu revine, ieri, pe marginea acestui subiect. Aflată înaintea unei vizite informale la Kremlin, premierul Moldovei a lăsat de înțeles că securitatea energetică a țării este pusă la grea încercare de tentativele eșuate ale României de a optimiza secțiunea Iași – Ungheni pentru a crește volumul de gaze naturale ce ar urma să fie transportat până la Chișinău.

Am discutat acest subiect cu partenerii din România în cazul vizitei pe care am avut-o acum ceva timp și chiar dacă pe segmentul Republicii Moldova, pe teritoriul nostru, lucrurile se pot finaliza destul de repede, pe teritoriul României vor mai continua lucrările de lărgire a țevii ca să poată fi majorat volumul gazului transporta. Acolo o să mai ia câțiva ani”.
Încercăm să vedem cum pot fi urgentate lucrările. Și mai important pentru a primi o cantitate suficientă sau mai mare de gaze e nevoie să se realizeze anumite proiecte de interconectare care depășesc România. Ține de proiectul transbalcanic.
Aceste lucruri se vor întâmpla în câțiva ani. Trebuie să fim conștienți că în următorii 5 ani o să avem în continuare această dependență de singurul furnizor de gaze naturale care este Rusia.

Maia Sandu, premierul Republicii Moldova, extras interviu RFI, 22 iulie

În Republica Moldova, Gazprom controlează sistemul de transport al gazelor naturale (mai puțin gazoductul Ungheni – Chișinău), are de-a face cu un stat vulnerabil și practică o politică de negociere intimidantă. Atât guvernul de la Kremlin, cât și Gazprom dar și guvernul de la Chișinău, știu că populația Republicii Moldova nu ar avea cum să plătească factura întreagă la gaze dacă Gazprom ar elimina discount-urile pe care le aplică. Iar marii datornici, consumatorii industriali și cei care produc energie electrică pentru Moldova dar care se află în Transnistria, fac jocul Gazprom.

Un alt detaliu: în Republica Moldova, un consumator nu își poate schimba furnizorul dacă are datorii. Atâta timp cât consumatorii industriali din Transnistria sunt datori vânduți Gazpromului, ei nu vor putea beneficia de gaze românești. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, o mare parte din rețeaua de electricitate a Moldovei este expusă unui risc imens.

Maia Sandu știe acest lucru și încearcă să câștige în același timp bunăvoința Rusiei, să obțină un grad de toleranță din partea Uniunii Europene într-o eventuală negociere cu Gazprom dar să pună și presiune pe România, țara care, cu vorbe duioase, încurajează Republica Moldova să o ia pe un drum european. După Peter Sijiarto, Maia Sandu este al doilea oficial al unui stat vecin care sugerează că țara pe care o conduce este expusă dependenței de importurile de gaze rusești din cauza României. Ea lasă de înțeles că, în acest context, Republica Moldova trebuie să accepte, în continuare, blamatele „schemele energetice” pentru încă cinci ani.

În plus, ea menționează un nou proiect de infrastructură: realizarea fluxului invers pe conducta Transbalkan pe unde, astăzi, circulă gaze rusești pe traseul Ucraina – Republica Moldova – România – Bulgaria. Ceea se omite, în acest caz, este că rezervarea de capacitate pe fluxul invers al acestei conducte a fost făcută, deja, de Gazprom, pe termen lung și nu are legătură cu contractul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz pentru fluxul de gaze de la nord la sud.

Maia Sandu este din alt aluat

Din dialogul rezultat între oficialii români și Maia Sandu reies câteva lucruri foarte clare. Premierul de la Chișinău i-a trasat Bucureștiului câteva sarcini concrete pe care, dacă nu se apucă să le rezolve, poate fi acuzat oricând că nu vorbește serios atunci când îi propune Republicii Moldova un drum european.

Dacă este așa, alternativa va însemna întotdeauna o negociere cu Rusia pentru orice proiect strategic.

Găsirea unui vinovat de serviciu este alibiul perfect care va asigura echilibrul guvernării de la Chișinău, una care va pendula între Rusia și Uniunea Europeană. Pentru că și-a asumat rolul de ghid pentru Chișinău spre inima Bruxelles-ului, orice indecizie sau pas greșit pe care îl va face Bucureștiul va fi speculat de vecinii de peste Prut pentru a-și îmbunătăți relația cu Moscova păstrându-și, totodată, retorica pro-europeană.

Related posts

Soluția surpriză a Vioricăi Dăncilă: pe cine ar mai propune pentru postul de comisar european

Vlad Epurescu

De ce 31 octombrie va fi cea mai importantă zi pentru Uniunea Europeană în această toamnă

Vlad Epurescu

Ce nume de comisari au fost, deja, bătute în cuie și ce șanse are România să obțină portofoliul pentru Energie

Vlad Epurescu

Goana după gazele naturale din Marea Mediterană le scoate pe margine pe Turcia și Rusia. Marile mize geopolitice și strategice

Vlad Epurescu

Portretul lui Josep Borrell, noul șef al politicii externe al Uniunii Europene. Mai vede el, în România, un factor de stabilizare în regiunea Balcanilor?

Europolitics.ro

Leave a Comment