fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Energie

De ce a crescut pretul la petrol in loc sa scada

In ultima vreme, pretul petrolului a crescut desi trebuia sa scada. Acum doua saptamani, OPEC a decis sa nu diminueze productia si cele doua mari agentii de energie au emis rapoarte care confirma faptul ca problema supraproductiei devine din ce in ce mai acuta. Pretul petrolului Brent a crescut de la 62 de dolari la 65 de dolari.

Atunci cand OPEC a confirmat ca nu o sa scada productia a ambalat acest anunt cu o fundita. Anume ca cererea a inceput sa creasca. Dar, in ziua in care OPEC anunta ca nu o sa scada productia pentru ca exista cerere, s-a intamplat urmatorul fenomen: cererea a scazut cu 156,000 de barili pe zi!

supply_vs_demand

Marti, pe 10 iunie, EIA a publicat raportul lunar privind perspectivele energetice la nivel mondial. Raportul arata ca surplusul de productie este responsabil pentru preturile scazute la petrol iar OPEC a dat drumul la robinet bine de tot, crescand productia pana la 3 miliarde de barili pe zi.

Si acum, o mica poveste.

De la sfarsitul anului 1985 si pana in martie 1986, pretul petrolului crud a crescut cu 67%. A fost nevoie de doua decenii pentru ca preturile sa revina la nivelul anului 1985. Peste 30 de ani asistam la un alt fenomen. Pe 20 iunie 2014 pretul petrolului atinge cel mai mare nivel, 107,95 de dolari pe baril. In decurs de 8 luni, pe 16 martie 2015, un baril de petrol costa 43,93 de dolari. Intre ceea ce s-a intamplat recent si ceea ce s-a intamplat acum 30 de ani sunt trei mari diferente.

 

1. Productia de petrol de sist nu era in comercializare acum 30 de ani. Inainte, mijloacele tehnice de a extrage petrol din sisturi nu ajunsese la maturitate, se facusera mari descoperiri dar a fost nevoie de zeci de ani pentru ca acest produs sa isi atinga masa critica. Doua decenii au trecut de cand un pescar a vazut cum plutea o pata de petrol pe coasta Mexicului si aparitia campului petrolier Cantarell. Astazi, extractia petrolului din sisturi dureaza cateva saptamani, nu ani.

 

2. Arabia Saudita i-a surprins pe toti anul trecut cu decizi sa de a mentine cotele productiei de petrol si cota de piata cu toate ca cererea pentru petrol era in continua scadere. Dar motivatia este urmatoarea. Arabia Saudita si OPEC se tem de raspandirea petrolului de sist din SUA daca preturile la petrolul crud este prea mare. Americanii si-au dublat productia de petrol de sist si exista mari bazine de exploatare a acestui produs in intreaga lume. Pentru a se extrage petrol de sist si a exista cerere ar insemna ca petrolul conventional ar trebui sa coste mai mult.

 

3. Texas a fost epicentrul unei crize bancare in anii ’80. A fost cel mai mare colaps bancar de la Marea Depresiune din 1929. Pana in 1989, peste 1000 din bancile SUA au dat faliment. Cauza a fost reglementarile care au guvernat industria bancara si care au fost relaxate la inceputul anilor ’80, conducand catre investitii speculative in imprumuturi comerciale si imobiliare. Un mare numar de banci comerciale au intrat in faliment. Astazi, boomul din domeniul exploatarii petrolului de sist este sustinut de firmele de capital privat si de obligatiunile comerciale luate la chilipir. Daca se va intampla vreun dezastru nicio mare banca se pare ca nu va fi atinsa. Companii precum JP Morgan sau Citigroup au o paleta larga de activitati financiare si de servcii care beneficiaza de preturile scazute la energie. Noile reglementari aparute in anii ’80 si in anul 2008, dupa izbucnirea crizei creditelor ipotecare au prevenit concentrarea riscului de credit. Pe de alta parte, o scadere sustinuta a pretului petrolului creeaza vulnerabilitati pentru creditorii mici si mijlocii ai caror clienti ofera o serie de servicii auxiliare industriei petrolului.

Related posts

Banca Europeană pentru Investiții oprește finanțarea proiectelor bazate pe combustibili fosili și devine prima ,,bancă climatică’’

Adelina Miron

Care sunt scenariile pentru perioada următoare după ce prețul unui baril de țiței Brent a crescut cu 20% după atacul de sâmbătă cu drone asupra rafinăriilor saudite ale Aramco

Europolitics.ro

Pot investițiile în decarbonare să preîntâmpine în Uniunea Europeană un scenariu similar al „deceniului pierdut” din Japonia?

Vlad Epurescu

Concluziile primelor negocieri pentru continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina și după 31 decembrie 2018

Adelina Miron

Ce îi trebuie Romgazului pentru a putea intra, alături OMV Petrom, în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră

Vlad Epurescu

Moștenirea climatică a Angelei Merkel. Ce șanse are Germania pentru a-și îndeplini țintele de diminuare a emisiilor de carbon

Adelina Miron

1 comment

avatar
wkoan June 16, 2015 at 12:47 pm

Nu ati reusit sa explicati de ce a crescut pretul barilului de petrol desi cererea este in scadere.
Cu stima.

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia