Acordul interguvernamental semnat de Tayyip Receep Erdogan si de Vladimir Putin cu privire la constructia gazoductului Turkish Stream schimba radical datele problemei pentru Uniunea Europeana.
Pe de-o parte, Turcia dobandeste un avantaj tactic in relatia cu Uniunea Europeana. Pe de alta parte, alimentandu-i Turciei visele frumoase in care va ajunge marele hub energetic al Europei, Rusia isi consolideaza pozitia strategica din regiune, continuand sa fie puterea energetica dominanta.
Cele doua tari, pe 10 octombrie, au dat sah Uniunii Europene iar ziua va ramane marcata cu rosu in istoria diplomatiei ambelor tari. In baza acordului, Gazprom ii va oferi Turciei un pret preferential pentru gazele livrate iar Rusia va ridica embargoul impus pe o gama mai larga de alimente turcesti.
O mare lovitura pentru Rusia
Presedintele Rusiei a luat prin surprindere cancelariile europene atunci cand a anuntat in anul 2014 ca renunta la constructia South Stream, gazoductul ce avea sa traverseze Marea Neagra si mai multe tari din Europa de Est pentru a alimenta cu gaze naturale marile economii ale Occidentului. South Stream era un concurent pentru Nabuco, proiect energetic ce viza transportul de gaze naturale dinspre Asia Centrala si Orientul Mijlociu prin Turcia, oferindu-i Europei posibilitatea de a scapa de dependenta energetica fata de gazul rusesc. Proiectul era sustinut cu ardoare de SUA, dar nu servea intereselor Moscovei.
Asa ca Rusia a trecut la treaba. Prima data a semnat un acord bilateral cu Germania pentru constructia gazoductului North Stream, care sa aduca gaz rusesc din Rusia spre Europa prin Marea Baltica. Constructia a inceput imediat si prima sectiune din gazoduct a fost inaugurata in noiembrie 2011. In plus, Rusia se apucase sa construiasca si South Stream, acesta fiind raspunsul Moscovei la Nabuco.
Numai ca South Stream a fost anulat din cauza tensiunilor dintre UE si Rusia dupa criza din Ucraina. Astfel ca, Vladimir Putin s-a reorientat si a anuntat ca va schimba traseul gazoductului, acesta nemaiurmand sa traverseze Bulgaria, ci urmand sa isi schimbe cursul, prin Turcia. Proiectul gazoductului Turkish Stream a fost anuntat, pentru prima data, de Vladimir Putin, pe 1 decembrie 2014, in timpul unei vizite la Istanbul.
Expertii in energie au spus la acea vreme ca Turkish Stream nu este un proiect promitator si totul nu este decat o cacealma a lui Putin pentru a determina Uniunea Europeana sa isi schimbe privirea in legatura cu South Stream. Aveau sa se insele.
Acordul bilateral semnat de Erdogan si Putin a fost primit cu surle si trambite in presa turca. A fost prezentat nu numai ca un succes pentru Turcia in domeniul energiei, ci si ca o relansare a diplomatiei intr-un moment in care relatiile cu Occidentul ale acestei tari sunt la cel mai tensionat nivel, dupa lovitura de stat esuata din 15 iulie. Iar reconcilierea relatiilor ruso-turce este un semn ca ambele parti au clasat incidentul din 2015, atunci cand un avion de lupta turc a doborat un bombardier rus, pe motiv ca ar fi trecut in spatiul aerian al tarii conduse de Erdogan.
Va ajunge Turcia, cu adevarat, un mare hub energetic?
Din perspectiva Turciei, acordul din 10 octombrie nu schimba prea mult datele memorandumului pentru intelegere semnat intre Gazprom si BOTAS in 2014. Sigur, lucrarile la gazoduct au incetat dupa incidentul din noiembrie 2015, insa, intelegerea se va materializa in momentul in care cei doi operatori vor lua decizia finala de a investi in Turkish Stream. Lucru ce nu s-a intamplat pana acum. Pe termen lung, insa, Turcia si-a intarit pozitia la masa de negocieri cu Uniunea Europeana.
Din perspectiva Rusiei, succesul este si mai mare. Gazul rusesc va ocoli Ucraina in drumul sau spre Vestul Europei iar Kievul nu se va mai putea bucura de veniturile uriase obtinute din taxele aplicate tranzitului gazelor pe teritoriul Ucrainei. In prezent, aproape 40% din gazele rusesti ajung in Europa prin Ucraina. In acelasi timp, Rusia va avea controlul si asupra fluxului de gaze dinspre Azerbaijan si Iran spre Europa. Liderii celor doua state au fost precauti si au salutat parafarea intelegerii dintre Rusia si Turcia.
Rusia darama unul dintre pilonii proiectului Uniunii Energetice
Consolidand pentru exporturile de gaze catre UE o ruta sudica, Vladimir Putin a daramat unul dintre stalpii de rezistenta ai Uniunii Energetice Europene. Proiectul trambitat de Comisia Europeana presupunea diversificarea surselor de energie pentru a limita dependenta fata de gazul rusesc, incercand, astfel, sa se evite potentiale intreruperi ale fluxului de gaze naturale din cauza neintelegerilor dintre Rusia si Ucraina. Intr-un fel, Turkish Stream este, alaturi de Nord Stream 2, un vehicul pentru Moscova prin care elimina totodata dependenta sa fata de Ucraina!
Uniunea Europeana a pierdut, deocamdata, considerabil. Daca lucrurile vor ramane asezate la fel pe tabla de sah, atunci, Ucraina va avea o importanta strategica din ce in ce mai limitata. Daca in privinta constructiei Nord Stream 2 au existat divergente intre statele membre, stati sa vedeti ce haos va iesi acum, cu Turkish Stream! Practic, Moscova va avea in mainile sale tot ceea ce inseamna consens pe energie in Uniunea Europeana. In plus, va controla energetic tot sud-estul UE, incepand cu Romania si continuand cu Bulgaria, Grecia, Austria si Italia.
