fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Mediu si clima Politici

De ce Summitul climatic COP25 nu va contribui la încetinirea încălzirii globale

Cea de-a 25-a reuniune climatică a Convenției Cadru a Națiunilor Unite Privind Schimbările Climatice (COP25) nu va pune capăt pericolului schimbărilor climatice.

Mai degrabă, summit-ul care se desfășoară la Madrid are ca scop pregătirea terenului pentru summit-ul COP26 de anul viitor, când țările vor trebui să livreze promisiunile climatice pe care le-au făcut în 2015 la Paris.

“Anul viitor este un test critic în ceea ce privește efortul pe care țările sunt pregătite să-l depună pentru a se alinia pe traiectoria obiectivelor Acordului de la Paris”, a declarat David Waskow, de la Institutul Mondial pentru Resurse. “Ediția COP de anul acesta poate fi văzută drept un semnal… o punte pentru ceea ce trebuie să se întâmple anul viitor.”

POLITICO prezintă șase scenarii pregătite să domine cele două săptămâni de discuții:

1. Creșterea emisiilor amenință obiectivele Acordului de la Paris

“Nu există niciun semnal de încetinire, cu atât mai puțin de scădere a concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, în ciuda tuturor angajamentelor din Acordul de la Paris”, a avertizat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, după ce datele au relevat că nivelurile de gaze cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă au atins un alt record anul trecut.

Asta înseamnă că „generațiile viitoare se vor confrunta cu impactul tot mai sever al schimbărilor climatice, inclusiv temperaturi în creștere, vreme mai extremă, stres hidric, creșterea nivelului mării și perturbarea ecosistemelor marine și terestre”, a spus Taalas.

Guvernele vor trebui să își stimuleze semnificativ reducerea emisiilor, a transmis Programul de Mediu al Națiunilor Unite în această săptămână.

Menținerea temperaturii globale cu mult sub 2 grade celsius raportat la nivelurile pre-industriale ar necesita o reducere a emisiilor de 25% până în 2030, comparativ cu anul 2018, au transmis Națiunile Unite. Atingerea pragului de 1.5 grade, obiectivul mai ambițios al Acordului de la Paris, ar impune țărilor să reducă emisiile cu 55%, sau cu 7.6% pe an între 2020 și 2030.

În ultimul deceniu, emisiile au crescut cu o rată de 1.5 % pe an. Nu există „niciun semnal al creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani”, a avertizat organismul.

2. Tranzacționarea carbonului este o soluție controversată

Marea provocare de la Madrid va fi găsirea unei înțelegeri asupra modului de utilizare a piețelor de carbon și asupra posibilității ca țările să tranzacționeze credite de emisii pentru a reduce poluarea la nivel mondial.

Acest lucru este menit să contribuie la reducerea emisiilor într-un mod mai puțin costisitor și la stimularea investițiilor în proiecte ecologice. Dar experiența trecută a arătat că este riscantă folosirea programelor de piață a carbonului în lipsa verificărilor și a unui sistem de contabilitate adecvat.

“Compromisurile care pun în pericol integritatea mediului nu sunt acceptabile pentru noi”, a declarat fostul comisar european pentru Energie și Acțiune Climatică, Miguel Arias Cañete.

„Deciziile pe care le luăm la COP25 trebuie să împiedice dubla contorizare a reducerilor de emisii” , în cazul în care atât cumpărătorii, cât și vânzătorii ar înregistra reduceri de emisii, a spus acesta.

3. Finanțarea

Țările bogate ale lumii s-au angajat să investească anual 100 de miliarde de dolari în finanțarea climei până în 2020. Secretarul general al OCDE, Angel Gurría, a declarat în această toamnă că obiectivul a fost atins, dar a invitat țările să își intensifice eforturile. Între timp, se preconizează că negocierile pentru un nou obiectiv global de finanțare a climei vor începe anul viitor.

Întrucât agravarea schimbărilor climatice crește costurile economice și sociale pentru țările vulnerabile, există, de asemenea, solicitări tot mai mari de fonduri pentru a acoperi pierderile și daunele. „Avem nevoie de sprijin pentru abordarea acestor efecte – pierderea de vieți, distrugerea infrastructurii, ștergerea culturilor, strămutarea – pentru a ne proteja comunitățile și oamenii de o continuă suferință”, a declarat vineri Sonam P. Wangdi, Grupului Țărilor Cel Mai Puțin Dezvoltate. 

Aceasta va fi una dintre cele mai dificile probleme pe care negociatorii le vor discuta la Madrid datorită îngrijorărilor că națiunile înstărite ar fi expuse la obligații de răspundere.

4. Statele Unite trec neobservate

Washingtonul a devenit dintr-un jucător crucial în timpul administrației Obama singura țară din lume care s-a retras din Acordul de la Paris în cadrul administrației Trump.

Puțini se așteaptă ca oficialii de rang înalt ai Statelor Unite să fie prezenți. În schimb, negociatorii Departamentului de Stat vor participa la discuții, dar vor acționa ca experți tehnici, în loc să exercite influență asupra procesului.

„Nu cred că nivelurile superioare ale administrației acordă multă atenție acestui lucru”, a declarat Barry Worthington, directorul executiv al Asociației Energetice din SUA, care a vorbit la evenimentele găzduite de administrația Trump în cadrul conferințelor climatice anterioare. „Dacă o fac, acest lucru nu este vizibil.”

Dar Statele Unite vor avea o reprezentare neoficială. Primarii, oficialii de stat, întreprinderile, membrii Congresului și alte părți ale societății civile se vor întâlni cu reprezentanți din alte națiuni. Ei speră să demonstreze că o mare parte a națiunii este încă angajată să reducă emisiile de carbon și că Statele Unite pot fi de încredere în acest proces indiferent de cine ocupă Casa Albă.

„Nu cred că există în mod necesar o conducere a delegației”, a spus Elan Strait, directorul campaniilor climatice din SUA pentru Fondul Mondial pentru Faună și un fost negociator al Departamentului de Stat al administrației Obama. „Fiecare dintre actori reprezintă propria entitate în cadrul COP, dar reprezintă și o mișcare mai largă.”

5. Neutralitatea climatică până în 2050 capătă dimensiuni mari

Anul viitor, țările urmează să propună și strategii de emisii pe termen lung până în 2050. O discuție importantă la Madrid va fi cât de multe țări, și în special poluatorii majori, vor adopta strategii pentru reducerea emisiilor până la pragul de zero net. Neutralitatea climatică s-a poziționat în fruntea agendei, stimulată de un raport al științelor climatice din Statele Unite, apărut la sfârșitul anului trecut, care a provocat un val internațional de spaimă prin prezentarea consecințelor nefaste a încălzirii chiar și cu 1.5 grade .

Uniunea Europeană urmează să adopte un obiectiv de neutralitate climatică în cadrul unui summit al liderilor la Bruxelles, înainte de sfârșitul COP25. 

6. COP26

COP25 se desfășoară înainte de un termen limită crucial pentru anul viitor, când țările urmează să își reitereze angajamentele climatice pe care le-au făcut la Paris în urmă cu patru ani.

Angajamentele curente din Acordul de la Paris ar determina o încălzirea de peste 3 grade până la sfârșitul secolului. Semnele de până acum nu prevestesc o schimbare dramatică a politicilor.

Multe vor depinde de țările G20, care sunt responsabile de aproximativ 78 % din emisiile globale. Uniunea Europeană este blocată într-o luptă politică pentru a stabili dacă și cât de mult să își crească obiectivele de emisie pentru 2030 . Observatorii climatici urmăresc cu atenție China, care nu a transmis în mod clar dacă intenționează să își sporească angajamentul neconvingător pe care l-a făcut în 2015 pentru a-și reduce emisiile de CO2 până în 2030.

Între timp, mai multe țări puternic industrializate inclusiv Australia, Brazilia, Canada, Africa de Sud și SUA, nici măcar nu se află pe traiectoria îndeplinirii angajamentelor actuale de la Paris, potrivit Națiunilor Unite.

Related posts

Concluziile primelor negocieri pentru continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina și după 31 decembrie 2018

Adelina Miron

Ce îi trebuie Romgazului pentru a putea intra, alături OMV Petrom, în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră

Vlad Epurescu

Proiect de lege controversat depus în Bundestag de extremiștii de la AfD pentru susținerea Nord Stream 2

Vlad Epurescu

Gazoductul Nord Stream 2 se confruntă cu noi probleme de mediu

Adelina Miron

Europa definește ceea ce investitorii pot numi „ecologic”. Legea „taxonomiei” își propune să atragă capital pentru a atinge obiectivele climatice ale UE

Adelina Miron

Toți ochii pe Marea Caspică și Marea Mediterană, soluțiile Europei de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru diminuarea dependenței față de Rusia

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia