Conducta Nord Stream 2 a primit aprobarea pe care o mai aștepta de la Danemarca pentru a traversa apele sale teritoriale cu scopul de a furniza gaze Europei de Nord și de Vest. Cu toate acestea, victoria gigantului rusesc Gazprom este doar aparentă, potrivit Radio France Internationale.
Proiectul Nord Stream 2 pare să fi depășit acest ultimul obstacol. Lucrările au fost întârziate, dar vor putea continua pe traseul inițial – interdicția de la Copenhaga ar fi obligat conducta rusească să ocolească Danemarca și ar fi fost necesară, în prealabil, solicitarea unui permis de construcție din partea Suediei, ceea ce ar fi întârziat și mai mult finalizarea infrastructurii.
Nord Stream 2 este finalizat în procent de peste 90%. Curând, acesta va intra în funcțiune, poate până la sfârșitul anului viitor.
Obstacole în reglementarea moleculelor de gaz rusești
Cu toate acestea, Gazprom nu obține o victorie adevărată. Doar una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 va alimenta Europa cu gaze naturale rusești (27 miliarde metri cubi în loc de 55 miliarde metri cubi pe an).
Între finalizarea Nord Stream 1 și momentul când va fi pusă în funcțiune Nord Stream 2, reglementările europene s-au schimbat radical. Bruxelles-ul interzice, acum, aceluiași furnizor să folosească mai mult de jumătate din capacitatea noii infrastructuri de gaze.
Curtea Europeană de Justiție i-a interzis, deja, în septembrie Gazpromului, să folosească exclusiv conducta Opal care preia gazele transportate prin Nord Stream 1 din Germania, deoarece aceasta ar face ca Germania să depindă prea mult de un singur furnizor și să-și oblige vecinii europeni, în virtutea principiului solidarității, să vină în ajutorul său în cazul în care aprovizionarea este întreruptă.
Reducerea capacității de export a Rusiei
Motivul oficial al proiectului Nord Stream 2 este nevoia Europei de o cantitate mai mare de gaze naturale, iar acesta este cel mai bun mod de a-l obține. Cu toate acestea, conducta, împreună cu alte proiecte planificate, va reduce efectiv capacitatea de export a Rusiei spre alte zone ale Europei. Și, chiar dacă Nord Stream 2 promite „diversificarea suplimentară a rutelor energetice către Europa”, va concentra efectiv exporturile de gaz rusesc într-un singur coridor de conducte din Marea Baltică, ocolind Ucraina, transmite Foreign Policy.
Dezvoltarea acestor conducte suplimentare, Nord Stream 2 și Turk Stream, ar însemna că Gazprom poate să-și ducă la îndeplinire planurile de dezafectare a mai multor conducte de export cu o capacitate combinată de câteva ori mai mare decât cea a Nord Stream 2. În special, Gazprom se uită la conductele care sunt conectate cu Ucraina, prin care poate exporta către Europa 146 miliarde cubi metri de gaz anual. Conform „programului de optimizare” al Gazprom, compania va reduce capacitatea conductelor care livrează gaz la frontiera ruso-ucraineană cu până 15 miliarde de metri cubi pe an.
Cu alte cuvinte, după finalizarea Nord Stream 2, capacitatea totală de export rusesc de gaze în Europa va scădea. Potrivit numărului din decembrie 2018 al revistei interne a celor de la Gazprom, compania a dezafectat trei stații de compresare.
Vulnerabilitate la dezastre
Deoarece Nord Stream 2 va consolida exporturile rusești pe o singură rută, Europa va fi, de asemenea, mai vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare, fie cauzate de dezastru, fie de capriciile lui Putin.
În acest moment, aproximativ 90 % din exporturile de gaz rusesc către Europa sunt livrate prin Nord Stream 1, prin conducte care traversează Belarus și prin alte gazoducte care trec prin Ucraina. În 2018, acestea au înregistrat o capacitate de 107%, 92%, respectiv 65%. Lichidând singura rută cu o capacitate de rezervă importantă, Gazprom nu va putea compensa deficitul de gaze din Europa, de exemplu, în cazul unei întreruperi a furnizării norvegiene. O mină din Al Doilea Război Mondial sau o defecțiune tehnică ar putea înlătura oricare dintre cele patru linii ale Nord Stream 1 și 2. Este nevoie de una până la trei zile pentru a restabili o conductă de pământ, dar poate dura luni pentru repararea unei linii subacvatice de mărimea Nord Stream din cauza numărului foarte limitat de nave capabile să facă asta. Utilizatorii europeni de gaz vor fi expuși unui risc mai mare.
Demonstrație de forță
Istoria Nord Stream 1 demonstrează că Putin este mai mult decât dispus să utilizeze conductele pentru avantajele sale politice, acesta dorindu-și să mențină controlul asupra aprovizionării cu gaze către Ucraina, prin reducerea cantităților livrate atunci când Ucraina l-a deranjat în vreun fel. Însă, când Europa a anunțat că va revinde gazul rusesc înapoi în Ucraina la un preț mai mic decât a oferit Rusia, Putin a amenințat în 2014 să pedepsească părțile implicate – firmele austriece, germane și slovace – prin reducerea aprovizionării de gaz rusesc către țările lor de origine.
Putin a așteptat până toamna și a ordonat Gazprom să reducă zilnic fluxurile de gaze rusești către Europa, prin Ucraina, cu 50%. În ianuarie 2015, aceeași reducere a fost aplicată exporturilor sale în Germania prin Nord Stream 1.
Potrivit agenției de știri rusești Interfax, acea acțiune a avut ca rezultat pierderi de 5,5 miliarde de dolari pentru Gazprom și amenzi de 400 de milioane de dolari. Din păcate, pentru Kremlin, iarna a fost una călduroasă, iar deficitul din Europa a fost compensat de ofertele crescute din Norvegia. Dar, pentru Putin, această problemă a fost mult mai importantă decât cele 6 miliarde de dolari și reputația Nord Stream. Scopul său a fost să demonstreze că poate întrerupe aprovizionarea către Europa oricând. Și, acum când planurile sale pentru Nord Stream 2 au fost îndeplinite, el va fi capabil să reducă rapid peste 80% din cantitatea de gaze naturale pe care o livrează în Uniunea Europeană, într-un termen foarte scurt.
Variabila climei și a energiei regenerabile
Mai există o problemă care ridică îngrijorări. Gazprom a raportat că „gazul natural curat este cel mai eficient combustibil pentru a echilibra creșterea cantității de energie regenerabilă” în mixul de producție a electricității. Într-adevăr, cu un timp de pornire de doar câteva minute, turbinele cu gaz pot răspunde teoretic la un deficit de energie electrică într-o zi de iarnă cu vânt scăzut, de exemplu. Dar, de fapt, Nord Stream 1 nu a oferit niciodată flexibilitatea promisă. Dimpotrivă, atât Nord Stream 1, cât și Nord Stream 2 sunt proiectate pentru a livra volume zilnice egale pe parcursul anului, indiferent de schimbarea sezonieră a cererii. Ucraina este singura cale de export pentru aprovizionarea flexibilă a gazelor rusești în Europa.
Întregul coridor de conducte din Peninsula Yamal din Rusia până la intrarea Nord Stream de la Marea Baltică nu are capacitate de transport sau de stocare. Cu toate acestea, Europa continentală se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de aprovizionare cu gaze din cauza scăderii producției din Olanda și a închiderii principalei instalații de stocare a gazelor naturale din Regatul Unit. Cu alte cuvinte, Europa are nevoie de un sistem de conducte care să poată scădea oferta atunci când există o cerere mai mică și să o păstreze pentru momentele de creștere a cererii.
Între timp, producția de energie eoliană care se dezvoltă rapid necesită, de asemenea, un gaz flexibil pentru a acoperi deficiențele de energie electrică în timpul unui climat mai liniștit.
Broșurile Nord Stream 2 și publicațiile promoționale au reușit să-i convingă pe mulți europeni că proiectul este despre a obține mai mult gaz rusesc pe o rută suplimentară. De fapt, este vorba despre redirecționarea veniturilor din tranzit de la Ucraina și Slovacia către Germania și lichidarea fizică a majorității conductelor care transportă gazul către și prin Ucraina.
