fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Energie Politici

Cum a câștigat Polonia bătălia pentru gazoductul OPAL și i-a trimis pe ruși la masa negocierilor cu ucrainenii. În Est, România a încurajat importurile și comportamentele speculative

Cu opt zile înainte de discuțiile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Comisia Europeană pe tema prelungirii acordului dintre Gazprom și Naftogaz cu privire la tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat o decizie extrem de importantă în baza unui proces deschis de Polonia în anul 2016: gigantul rus nu mai poate folosi decât jumătate din capacitatea conductei OPAL.

Luni, cu o zi înainte de această hotărâre, Vladimir Putin anunța că Rusia este gata să încheie un nou contract pe termen scurt cu Ucraina pentru livrări de gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2020, iar oferta include un discount de preț în valoare de 25%.

Polonia iese, deocamdată, marea câștigătoare din tot acest proces, dovedind că este un pilon de securitate energetică pentru centrul Uniunii Europene și că apără principiile Uniunii Energetice. România, în schimb, țară care și-a asumat rolul de pilon pentru Flancul Estic, a încurajat prin ANRE comportamentele speculative, stârnind, totodată, panică pe piața gazelor când, în urmă cu două săptămâni și-a asumat într-un document oficial faptul că tranzitul de gaze naturale prin Ucraina va fi sistat.

Cum schimbă decizia instanței europene planurile Gazpromului de a ocoli Estul Europei

În iunie 2009, la șase luni după ce UE trecuse printr-o criză a aprovizionării cu gaze naturale (Rusia a blocat timp de 13 zile, începând cu 1 ianuarie, fluxul de gaze prin Ucraina pe fondul unor neînțelegeri dintre cele două părți) Comisia Europeană le restricționa celor de la Gazprom accesul la capacitatea conductei OPAL. Practic, rușii nu aveau voie să folosească decât maxim 50% din conductă.

Șapte ani mai târziu, în octombrie 2016, Comisia adopta o nouă decizie care elimina acest prag. Argumentele Bruxelles-ului au fost justificate de interesele țărilor vest-europene care cereau diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale rusești, pentru a se pune la adăpost în cazul în care livrările ar mai fi fost vreodată oprite pe fondul unor noi tensiuni între Gazprom și Naftogaz.  

Practic, prin această decizie, Bruxelles îi conferise Gazpromului posibilitatea de a licita și pentru restul de 50% din capacitatea conductei OPAL, garantându-le și altor participanți, în același timp, că ar putea folosi, teoretic, 20% din gazoduct.

Polonia a considerat, la acea vreme, că decizia Bruxelles-ului încalcă principiile securității și ale solidarității energetice, așa că i-a cerut Curții Generale a Uniunii Europene anularea acestei hotărâri. Argumentul folosit de polonezi a fost că acordarea acestor facilități pentru Gazprom amenință securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în special în Europa Centrală.

În motivația hotărârii de ieri, Curtea Europeană pentru Justiție afirmă că Uniunea Europeană și statele membre trebuie să depună eforturi comune în exercitarea competențelor lor în domeniul politicii energetice și să evite adoptarea unor măsuri care ar afecta interesele UE și ale celorlalte state membre în ceea ce privește securitatea aprovizionării, viabilitatea economică și politică sau diversificarea ofertei sau a furnizorului.

Practic, Curtea Europeană de Justiție arată că cei de la Comisia Europeană nu au luat în calcul principiul solidarității atunci când i-au creat, practic, un avantaj competitiv Gazpromului și nu au evaluat la ce riscuri va fi supusă securitatea energetică a Poloniei. Interesant este că, decizia din 2016, le-a conferit câtorva funcționari de la Bruxelles posibilitatea de a-și consolida pozițiile în cadrul proceselor de definire a legislației europene pe piața gazelor naturale.

De ce OPAL este un element cheie în securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru Europa Centrală și de Est

Cu o lungime de 470 de kilometri și o capacitate de transport de 36.5 miliarde de metri cubi, conducta OPAL este, din anul 2011, un element esențial din strategia Gazpromului de a devia spre Vestul Europei o mare parte din fluxul de gaze naturale pe care le exportă în Uniunea Europeană și care tranzitează Ucraina. Proprietarii conductei OPAL sunt un joint venture format din Gazprom și Wintershall DEA care deține 80% din proprietatea conductei și o subsidiară ce aparține celor de la Uniper, cu 20%.

În configurația tehnică din prezent a conductei OPAL, gazul natural poate fi furnizat la punctul său de intrare numai prin conducta Nord Stream 1, care este utilizată de grupul Gazprom pentru a transporta gaze naturale de la zăcămintele rusești din Greifswald și pe care le livrează la Olbernhau, în Germania.

La fel ca toate celelalte țări din Estul și Centrul Europei (excepție face România), Germania depinde foarte mult de importurile de gaze. Până în 2012, cantitatea de gaze naturale livrată Germaniei se făcea prin conductele Yamal și Dzhugba (Prietenie), ultima fiind cea mai mare conductă de transport din Europa, cu o capacitate de 100 de miliarde de metri cubi.

Dzhugba are două rute: una transportă gaze naturale rusești spre Cehia, Germania şi alte state din Vest iar al doilea braț trimite gaze naturale spre Ungaria, Austria, Italia și alte țări din Sud Estul Europei.

Din 2012, însă, Gazprom îi livrează Germaniei gaze naturale direct prin Nord Stream 1, dar Yamal și Dzhugba au rămas rute importante de transport pentru restul Europei. Aceste două gazoducte traversează Ucraina, Cehia, Slovacia și Polonia, alimentându-le cu gaze. Ungaria este și ea un beneficiar, dar indirect.

Dacă Nord Stream 1 ocolește Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia și Ucraina, Nord Stream 2 va dubla capacitatea și va schimba radical fluxul de gaze, care ar fi urmat să fie de la Vest spre Est. Gazul din Nord Stream 1 este evacuat prin conducta Opal iar cel din Nord Stream 2 ar fi urmat să iasă fi prin EUGAL, fie tot prin OPAL! În oricare dintre aceste două scenarii, s-ar fi conectat cu sistemul de transport al Cehiei care ar fi transportat, apoi cantitatea de gaze naturale, prin Slovacia, până în hub-ul din Baumgarten.

Practic, Germania și Cehia ar fi urmat să dirijeze toată cantitatea de gaze naturale pe care Rusia o livrează Uniunii Europene iar Comisia Europeană, spune Curtea Europeană de Justiție, nu a examinat absolut deloc aceste scenarii și ce s-ar fi întâmplat dacă Gazprom ar fi decis să transfere către ruta Nord Stream 1 – OPAL și volumele de gaze naturale pe care le-ar fi putut transporta prin conducta Yamal.

Gazprom, tratat de Comisia Europeană cu dublă măsură în comparație cu giganții tech

Spre deosebire de abordarea frontală și lipsită de orice echivoc pe care UE a avut-o față de comportamentul anti-concurențial al marilor companii din industria IT, într-o speță similară, Comisia Europeană nu a amendat Gazprom pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața europeană.

Paradoxul este că aceeași Comisie Europeană remarca anul trecut într-un document oficial scurs în spațiul public faptul că gigantul rus îi taxa pe polonezi pentru mia de metri cubi cu 350 de dolari în timp ce Germaniei i se percepea un preț de 200 de dolari prin conducta Yamal, în condițiile în care ar fi trebuit să fie mult mai scump.

Deși Comisia Europeană a identificat trei practici abuzive ale Gazpromului prin care și-a acoperit piața în 8 țări din Estul și Centrul Europei, Bruxelles s-a mulțumit doar cu faptul că România a contribuit la modificarea Directivei Gazului, la începutul acestui an, în sensul în care toate gazoductele care provin din țări terțe trebuie să se supună legislației europene.

Aceasta în condițiile în care Gazprom a segmentat piața internă a UE pentru a-și proteja politica de preţuri, a inclus restricții teritoriale precum clauze de destinație și restricții la export în toate contractele de furnizare, indiferent dacă era vorba despre distribuitori sau consumatori industriali, a impus  o politică restrictivă privind modificarea punctelor de livrare a gazelor naturale, a practicat o politică de prețuri neconcurențială cerând un preț prohibitiv unor țări din Estul și Centrul Europei, unul excesiv de mare în comparație cu prețurile de benchmark sau costurile Gazpromului.

Dreptul de a cere o revizuire a prețului de livrare a fost limitat, în contractele Gazpromului existând o prevedere standard care stipulează că niciuna dintre părți nu are dreptul să ceară acest lucru mai devreme de trei ani după intrarea în vigoare a ultimului acord privind o astfel de revizuire.  

În plus, compania rusească a folosit o formulă de preț bazată pe indexarea prețului gazului natural la oscilațiile prețului barilului de petrol, deși cele două produse nu pot fi substituite unul cu altul foarte simplu, având costuri diferite de producție, iar dacă petrolul este folosit, în principal, pentru transport, gazul este folosit pentru încălzire și pentru a genera curent electric.

Autoritățile din România, deconectate de la discuțiile de nivel înalt purtate la Bruxelles

Pe fondul diminuării producției interne, fenomen influențat și de normele OUG114, conform INS, 25% din necesarul de consum intern a fost asigurat cu gaze naturale din import.

În timp ce fostul ministru al Energiei, Anton Anton, explica de ce este bine că volumul importurilor rusești de gaze naturale trebuie să crească, pe 28 august, ANRE își asuma o poziție publică oarecum bizară, deoarece nu s-a pregătit absolut deloc în acest an pentru scenariul întreruperii cu gaze naturale prin Ucraina.

“Având în vedere că pentru iarna 2019-2020 sunt suspiciuni rezonabile ca furnizarea gazelor naturale pe direcția Ucraina să fie redusă, există riscul neasigurării cu gaze naturale pentru toți consumatorii, motivat de asemenea de capacitatea redusă a celorlalte puncte de interconectare. În aceste condiții, ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori și trecerea unor grupuri termoenergetice la funcționarea pe păcură”.

Mesajul către piață și, în special, către industrie, a fost unul foarte clar: asigurați-vă că aveți acces la o cantitate cât mai mare și cât mai sigură de gaze naturale dacă vreți să nu fiți întrerupți! De unde putea fi luată această cantitate, acum, pe termen scurt, în condițiile în care producția internă este în declin? Numai din import!

Ori ANRE este rupt total de realitatea negocierilor de la Bruxelles (ceea ce este foarte grav și arată o nepricepere crasă a celor care conduc această instituție, în frunte cu Dumitru Chiriță), ori cineva pare că și-a dorit încurajarea unui comportament speculativ pentru stimularea importurilor de gaze naturale rusești, ceea ce este și mai grav!

Actuala conducere a ANRE a salutat adoptarea OUG114 și le-a permis vecinilor României să acuze țara noastră că le pune în pericol securitatea energetică prin faptul că reglementările din Ordonanța Lăcomiei au blocat luarea unei decizii finale de investiții în Marea Neagră. În schimb, Polonia și-a jucat până acum perfect cartea de furnizor de securitate energetică și de adversar al practicilor anti-concurențiale.  

Related posts

Încă un candidat cu probleme! Sylvie Goulard, propunerea Franței de comisar, ar putea fi din nou audiată de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Recunoașterea energiei nucleare drept energie verde scindează comunicarea Franței cu Germania

Adelina Miron

Marile amenințări pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani

Adelina Miron

România dă peste cap Uniunea Europeană. Cum afectează saga desemnării candidatului pentru comisar european inclusiv discuțiile pe bugetul UE

Vlad Epurescu

Când ar putea să-și înceapă mandatul noua Comisie Europeană

Adelina Miron

Construcția gazoductului Nord Stream 2 escaladează tensiunile dintre Rusia și Uniunea Europeană

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia