fbpx
europolitics
Istorie

Tratatul Molotov-Ribbentrop și încercarea Moscovei de a justifica planul nazist

Tratatul Molotov-Ribbentrop

O expoziție despre Tratatul Molotov-Ribbentrop, semnată la 23 august 1939, aduce în atenție comportamentul vestic în anii 1930

La optzeci de ani după ce Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat un tratat de non-agresiune care împărțea Europa în sfere de influență, Rusia a pus pe tavă publicului Tratatul Molotov-Ribbentrop și protocolul său secret, scrie The Guardian.

Alături de Tratatul Molotov-Ribbentrop expus în expoziția de la Arhivele Statului Rusiei de la Moscova sunt documente din momentul acordului de la Munchen din 1938 și ocuparea Cehoslovaciei până la izbucnirea războiului, despre care organizatorii spun că sunt confirmarea temerilor sovietice că Vestul a urmărit să redirecționeze agresiunea germană către Moscova.

Mesajul către Europa este clar: toată lumea a fost implicată!

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, prezent la vernisajul expoziției din această săptămână, a punctat în mod explicit acest aspect: „În aceste condiții, Uniunea Sovietică a fost forțată pe cont propriu să își asigure securitatea națională și a semnat un pact de non-agresiune cu Germania”, a spus acesta. 

Uniunea Sovietică a negat mult timp faptul că protocolul secret – semnat la 23 august 1939 – a existat vreodată. L-a recunoscut și denunțat doar în 1989 în timpul lui Mikhail Gorbaciov. Acum, Rusia a încercat să normalizeze pactul de neagresiune, argumentând că Tratatul Molotov-Ribbentrop a fost scos „din context” de adepții sistemului realpolitik din Europa anilor 30.

Această încercare, însoțită de o campanie în social media a Ministerului de Externe care a transmis „adevărul despre al Doilea Război Mondial”,  a stârnit proteste din partea țărilor apropiate din Eestul Europei, care au fost anexate și împărțite în cadrul pactului.

“Vladimir Putin spune că anexarea statelor baltice, agresiunea asupra Poloniei, agresiunea asupra României, a Finlandei, toate acestea nu au fost o chesiune importantă, o parte naturală a istoriei și astaceea este o problemă”, a spus Sławomir Dębski , politolog polonez și director al Institutului Polonez de Afaceri Internaționale. 

„Ar trebui să ne întrebăm de ce comemorăm toate aceste evenimente istorice. Nu pentru că acești politicieni sunt istorici. O facem pentru a trimite un mesaj societății noastre contemporane despre ceea ce este corect și ce este rău. ”

Pe lângă Munchen, Putin a menționat și anexarea teritoriului cehoslovac de către Polonia în 1938 ca dovadă că nu doar Moscova a încheiat acorduri cu Adolf Hitler. Dębski a susținut că, de atunci, elitele poloneze au condamnat anexările, făcând referire la observațiile din 2009 ale fostului președinte Lech Kaczyński către liderii mondiali, inclusiv Putin, în care a numit anexarea Poloniei „un păcat”.

„Ar trebui să ne întrebăm de ce Rusia nu condamnă pactul Molotov-Ribbentrop și ce fel de mesaj încearcă să trimită Rusia”, a spus Dębski.

Arma istoriei

Guvernele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României au dat publicității o declarație în care afirmă că Tratatul Molotov-Ribbentrop „a condamnat jumătate din Europa la zeci de ani de suferință”.

Într-o declarație, aceștia au adăugat: „Acesta este motivul pentru care în această zi proclamată de Parlamentul European drept Ziua Europeană a Amintirii Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toate decesele și viețile destrămate care au fost consecința crimelor săvârșite sub ideologia nazistă și stalinistă”.

Acest tip de limbaj este o anatemă pentru Moscova, unde echivalențele rolurilor naziste și sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial au fost considerate „falsificări ale istoriei” și chiar o amenințare pentru securitatea națională a țării. În 2009, Lavrov a scris: „Victoria a venit cu un cost prea mare pentru a permite să o pierdem. Pentru noi, este o „linie roșie”.

Mulți ruși consideră că Vestul a subestimat rolul sovietic în înfrângerea Germaniei naziste, o victorie care a costat viața a aproximativ 26 de milioane de ruși, ucraineni și alți cetățeni sovietici.

În ultimul deceniu, Kremlinul a încercat să combată criticile privitoare la război, prin revizuirea manualelor, extinderea celebrărilor pentru Ziua Victoriei și colaborarea cu istoricii, reînvierea societății istorice militare ruse din epoca țaristă în 2012, sub conducerea lui Sergei Naryshkin, un oficial superior numit mai târziu șeful al spionajului în Rusia.

„La bine și la rău, istoria joacă un rol colosal în Rusia și este adesea folosită pentru scopuri politice”, a spus Oleg Budnitsky, șeful Centrului Internațional pentru Istoria și Sociologia celui de-al Doilea Război Mondial și Consecințele Sale la Școala Superioară de economie. „Istoria războiului joacă un rol excepțional de mare.”

Reevaluarea Tratatului Molotov-Ribbentrop a început încă din 2005, când Putin l-a comparat cu acordul de la München și a acuzat statele baltice că au atacat Rusia „pentru a acoperi rușinea colaboraționismului”. Până în 2007, când Rusia și Estonia s-au confruntat pe seama unei statui din bronz ce reprezenta un soldat din cel de-Al Doilea Război Mondial, istoricii ruși publicau din ce în ce mai multe cărți și eseuri prin care apărau Pactul Molotov-Ribbentroppactul ca fiind convenabil.

Dar, elogierea tratatului s-a intensificat cu adevărat după anexarea Rusiei din Crimeea în 2014, când Moscova a comparat sprijinul extremei drepte față de revoluția Ucrainei cu colaborarea din epoca nazistă. În anul următor, Vladimir Medinsky, ministrul culturii, a numit tratatul „o mare realizare a diplomației sovietice”.

„Ceea ce se întâmplă în ultimii ani este cu siguranță un fel de retragere, în mod clar în legătură cu politica”, a spus Budnitsky.

Related posts

O poză veche de 35 de ani cu Francois Mitterand și Helmuth Kohl ne aduce aminte de valorile Uniunii Europene

Vlad Epurescu

Întoarcerea spiritului din 1989 pentru salvarea democrației europene de astăzi

Adelina Miron

Ziua libertății, sau când s-a prăbușit Zidul Berlinului

Europolitics.ro

Cum s-a ridicat Uniunea Europeană din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial și de ce contează în ecuația Brexitului

Adelina Miron

Ce ar putea învăța Boris Johnson din experiențele lui Boris Elțîn și Václav Klaus pentru situația în care se află Marea Britanie

Adelina Miron

Ce ar fi trebuit să învețe Donald Trump din marile crize economice și din greșelile lui Herbert Hoover, Richard Nixon și George Bush

Vlad Epurescu

Leave a Comment