fbpx
europolitics
Istorie

Întoarcerea spiritului din 1989 pentru salvarea democrației europene de astăzi

Pe 9 noiembrie s-au împlinit 30 de ani de la momentul care a simbolizat sfârșitul comunismului în Europa de Est. Căderea Zidului Berlinului a fost un punct de inflexiune pentru cetățenii din fostul bloc sovietic și, pe măsură ce democrația s-a extins în anii care au urmat, Europa s-a transformat într-o Uniune de 28 de state, cu o politică de vecinătate care a promovat valorile fundamentale ale blocului, transmite CNN într-un material de opinie. 

Însă, astăzi, chiar dacă europenii sărbătoresc această ocazie importantă, euforia din 1989 a lăsat loc îngrijorărilor legate de obstacolele din calea democrației în aceleași țări care au fost cândva luminile strălucitoare ale transformării liberale.

Regimurile care s-au autoproclamat „iliberale” în Ungaria și Polonia resping independența judiciară, limitează presa independentă și schimbă regulile electorale pentru a înăbuși opoziția politică. Republica Cehă și Slovacia se luptă cu oligarhia și corupția care au zguduit din plin fundamentele democrației. 

În toată regiunea, o Rusie cu ambiții expansioniste renăscute amenință regimuri și valori aliniate Occidentului, inclusiv prin anexarea de teritorii. Europa de Vest nu este imună nici iliberalismului: din Germania până Franța și Regatul Unit, societățile se confruntă cu modul de gestionare a mișcărilor populiste și naționaliste din ce în ce mai puternice.

Ce este de făcut

În aceste perioade turbulente pentru democrația europeană, lecțiile despre cum a fost câștigată democrația în 1989 sunt relevante. Încă o dată, actorii locali pro-democrație susținuți de actorii internaționali trebuie să se mobilizeze, de data aceasta pentru a menține libertatea cu greu câștigată. Dar, ce-ar fi de făcut pentru a regăsi impulsul democratic?

În primul rând, lecțiile de istorie (susținute de cercetările în științe sociale din ultimul deceniu) arată că rezistența civilă nonviolentă rămâne poate cel mai puternic instrument de promovare a democrației. Pentru a consolida eforturile societății civile într-o perioadă de slăbire a democrației, grupurile ar trebui să fie pregătite să utilizeze tactici nonviolente la scară largă precum protestele masive de stradă din Slovacia de anul trecut care au adus la putere un președinte pro-democrație. 

Liderii opoziției ar trebui să se angajeze într-o participare largă și diversă la activitățile din spectrul politic și social și ar trebui să ia decizii într-o manieră transparentă și cuprinzătoare, care să includă schimbările pe care doresc să le vadă în democrațiile lor.

În al doilea rând, lupta pentru democrație trebuie să aibă loc și în cadrul canalelor și instituțiilor politice formale. Partidele politice au responsabilitatea de a-și exercita datoria cu același spirit de activism și optimism precum protestatarii stradali.

Exemplele se văd în vigoarea și înțelepciunea opoziției din Polonia, unde unificarea în jurul unui mesaj pozitiv pro-democrație a făcut ca partidul PiS să-și piardă locurile din Senat la alegerile naționale. Chiar și în Ungaria, unde instituțiile liberale sunt mult mai degradate, o opoziție intensă și unificată a obținut cele mai mari victorii de un deceniu la alegerile locale din această toamnă. Partidul de guvernământ Fidesz a pierdut în marile orașe, inclusiv poziția de primar din Budapesta.

Oriunde apar aceste tipuri de victorii, ele ar trebui consolidate pentru a îndruma instituțiile democratice slăbite și pentru a susține măsuri precum asigurarea unui acces larg la vot și reglementarea rolului banilor în politică pentru a restabili încrederea în sistemul democratic.

În al treilea rând, întrucât actorii societății civile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o represiune tot mai mare, instituțiile internaționale au un rol esențial în susținerea grupurilor pentru democrația internă și mass-media independente. Actorii internaționali, inclusiv donatorii, organizațiile neguvernamentale (ONG) și oficialii guvernamentali ar trebui să emită răspunsuri sistematice, coordonate și de nivel înalt atunci când există semnale restrictive asupra activităților ONG-urilor sau mass-mediei. De asemenea, ar trebui să promoveze legi care să protejeze ONG-urile, activiștii și jurnaliștii.

De asemenea, actorii internaționali trebuie să înceapă să privească dincolo de cei câțiva parteneri din capitalele europene. 

Istoria anului 1989 arată că grupurile de studenți, întreprinderile locale și universitățile sunt actori importanți în lupta pentru democrație. Donatorii internaționali ar trebui să includă aceste grupuri non-tradiționale atunci când proiectează programe de sprijin. Iar acești donatori ar trebui să ajute organizațiile locale să dezvolte capacități de bază în gestionarea financiară și a resurselor umane astfel încât să poată fi mai bine dotate pentru a lucra eficient cu circumscripțiile locale.

La trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece, guvernele și actorii internaționali care au fost cândva campioni ai deschiderii democratice în Europa Centrală și de Est exprimă o tendință de retragere în sprijinirea și stabilirea standardelor liberale. Incapacitatea lor de a respecta normele democratice complică în continuare eforturile de promovare a democrației.

Un nou manual al democrației nu trebuie doar să lupte împotriva guvernelor iliberale, ci și să reînnoiască promisiunea și rezistența instituțiilor democratice. Consecințele de amploare ale tendințelor autoritare care s-au întins de-a lungul unui deceniu fac din ce în ce mai necesară resuscitarea democrației liberale în spațiul transatlantic.

La treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, mizele au fost rareori mai mari.

Related posts

Anul în care Hitler, Trotsky, Freud și Stalin au locuit în același oraș

Adelina Miron

Cum s-a ridicat Uniunea Europeană din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial și de ce contează în ecuația Brexitului

Adelina Miron

Ziua libertății, sau când s-a prăbușit Zidul Berlinului

Europolitics.ro

O poză veche de 35 de ani cu Francois Mitterand și Helmuth Kohl ne aduce aminte de valorile Uniunii Europene

Vlad Epurescu

Ce ar putea învăța Boris Johnson din experiențele lui Boris Elțîn și Václav Klaus pentru situația în care se află Marea Britanie

Adelina Miron

Ce ar fi trebuit să învețe Donald Trump din marile crize economice și din greșelile lui Herbert Hoover, Richard Nixon și George Bush

Vlad Epurescu

Leave a Comment