Invocând ingrijorările legate de posibile conflicte de interese, Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European a blocat procedura de numire a Rovanei Plumb (România), candidatul pentru funcția de comisar la Transport, și a lui László Trócsányi (Ungaria), candidatul pentru Extindere.
Trócsányi, fost ministru al Justiției, a fost cercetat cu privire la legăturile dintre o firmă de avocatura pe care a fondat-o și activitatea pe care a desfășurat-o pentru guvernul ungar iar suspiciunile comisiei JURI în cazul Rovanei Plumb planează în jurul a două împrumuturi care valorează 1 milion de euro și care nu au fost menționate în declarația de interese.
Conform Codului de Conduită, comisarii desemnați sunt obligați să declare orice interese financiare, inclusiv active și pasive, „care ar putea fi considerate ca fiind capabile să dea naștere unui conflict de interese. Conturi bancare, bunuri specifice sau împrumuturi pentru achiziții și proprietățile imobiliare în scopuri private nu trebuie declarate. Investițiile cu o valoare mai mare de 10 000 EUR trebuie declarate în toate cazurile.”
La prima vedere, părea că Rovana Plumb, care a primit 15 voturi împotrivă și Laszlo Troscany, cu 12 voturi contra, au fost respinși în urma acestei proceduri, însă lucrurile nu stau chiar așa.
Anexa VII explică modul în care Comisia Europeană este aprobată și modul în care membrii comitetelor de specialitate din Parlamentul European îi monitorizează pe candidații la funcția de comisari europeni.
Articolul 2 din această anexă arată faptul că, în situația în care comisia JURI identifică un conflict de interese care poate reieși din declarația de interese sau din informațiile suplimentare furnizate, la cerere, candidatului-comisar, acest comitet va elabora recomandări cu scopul de a rezolva aceste conflicte de interese.
Care pot fi aceste recomandări? În primul rând, JURI poate să-i ceară candidatului la funcția de comisar să renunțe la interesele financiare invocate care stârnesc suspiciuni cu privire la integritatea lui. O altă soluție este aceea ca JURI să-i ceară președintelui Comisiei Europene să schimbe portofoliul candidatului în cauză. În situația României, aceasta ar însemna că am pierde Transporturile.
„În cazurile mult mai serioase”, precizează Anexa, JURI poate decide că persoana candidată la funcția de comisar european nu este capabilă să-și exercite funcția și atribuțiile în concordanță cu tratatele europene și Codul de Conduită. În acest caz, președintele Parlamentului European îi va cere președintelui Comisiei Europene să explice pașii ulteriori pe care îi va urma. Practic, mingea va fi în terenul Ursulei von der Leyen.
În baza recomandărilor comisiei JURI, Von der Leyen ar putea încerca să abordeze problemele invocate și să le ceară eurodeputaților să îi reconsidere pe candidați. De asemenea, ea ar putea să îi retragă atât pe Plumb cât și pe Trocsany și le-ar putea cere guvernelor de la București și de la Budapesta să prezinte noi candidați.
Dacă JURI confirmă explicit că preocupările privind conflictul de interese în care cei doi candidați se află nu pot fi rezolvate, Parlamentul European l-ar pune pe președintele ales al Comisiei într-o poziție delicată cu liderii guvernamentali de la Budapesta și București. În plus, toată această poveste a ridicat deja întrebări cu privire la cât de multă diligență ar fi depus von der Leyen și ajutoarele sale în eforturile de a-i evalua pe cei doi candidați.
