fbpx
europolitics
Bruxelles Consiliul European

Laura Codruța Koveși a fost votată de Consiliul European, în ciuda opoziției României, să fie procuror șef european

Parlamentul European și Consiliul UE au reluat astăzi negocierile în COREPER pentru desemnarea procurorului-șef al Parchetului European. La finalul negocierilor, Laura Codruța Koveși a obținut 17 voturi, arhi-suficiente pentru a deveni primul șef al Parchetului European.

În cursă rămăseseră Laura Codruța Kovesi, susținută puternic de Parlament, și francezul François Bohnert. Deși Guvernul României nu a susținut-o pe pe Laura Codruța Koveși, ea a avut o suficientă majoritate, după ce Franța și-a manifestat susținerea pentru ea, urmată de Grecia, Bulgaria și Croația.

În vară se vorbea despre o alternativă pentru Koveși, dacă în Consiliu nu ar exista suficiente voturi pentru candidatul român. Este vorba despre o posibilă poziție de director general care să se ocupă de justiție (și corupție) mandatat în acest sens de Comisia Europeană. Acest lucru nu ar necesita un acord politic și ar fi decizia noului președinte al Comisiei Europene și al Colegiului Comisarilor.

Acest lucru i-ar permite lui Kovesi să se relaționeze nu numai cu Parchetul European și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, ci să reformeze foarte mult politica – și să aibă un aport mult mai direct cu privire la planificarea și implementarea strategiilor care trebuie concepute în acest domeniu.

Astăzi, însă, Koveși are mai multe șanse pentru a obține postul de procuror general european, mai ales că, după numirile din iulie, Estul nu a beneficiat de poziții cheie în structurile instituționale ale UE.

Care a fost procedura de selecție

S-a stabilit ca procurorul-șef european și procurorii europeni să fie selectați de către un comitet de selecție. Din acest motiv, Comisia a propus, la 31 iulie 2018, o decizie de punere în aplicare a Consiliului pentru numirea membrilor comitetului de selecție. Principala sarcină a comitetului de selecție a fost întocmirea unei liste restrânse de candidați pentru postul de procuror-șef european și de evaluare a calificărilor candidaților la procurorii europeni înainte de numirea acestora de către Consiliu.

Douăsprezece persoane au făcut parte din acest comitet de selecție. Toate aceste persoane sunt foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați. În ceea ce privește componența grupului, Comisia a luat în considerare necesitatea echilibrării geografice, a echilibrului între femei și bărbați și a reprezentării corespunzătoare a sistemelor juridice ale statelor membre care participă la Parchetul European.

Laura Codruța Koveși și Francois Bonhert au primit cele mai multe voturi. Românca era susținută de Parlament, în timp ce candidatul francez era susținut de Consiliu. Între timp, Franța și-a retras sprijinul pentru Bonhert, care a primit o funcție în sistemul judiciar național, însă a rămas în cursa pentru ocuparea funcției de procuror general al EPPO.

Ce este Parchetul european?

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura „cooperării consolidate”.

Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum:

  • frauda
  • corupția
  • spălarea de bani
  • frauda transfrontalieră în materie de TVA

State membre participante sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Olanda.

Când își va începe activitatea Parchetul UE?

Comisia va stabili data de începere a operațiunilor EPPO de îndată ce acesta va fi instituit. Pentru aceasta se va baza pe o propunere din partea procurorului-șef european.

Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani.

De la adoptarea Regulamentului privind EPPO, Comisia a transmis în mod regulat miniștrilor de justiție informări cu privire la instituirea acestuia.

Structura

Comisia a început deja să lucreze la o serie de pași în direcția creării Parchetului, și anume:

  • numirea unui director administrativ interimar
  • selectarea procurorului-șef european
  • selectarea procurorilor europeni
  • întocmirea bugetului

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri.

Nivelul strategic va fi compus din:

  • un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia
  • un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice

Nivelul operațional va cuprinde:

  • procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale
  • camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale

Related posts

Trei scenarii pentru reforma Uniunii Europene. Federalizare, descentralizare sau reforma economiilor naționale?

Adelina Miron

Prima reacție a Ursulei von der Leyen după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Poate Europa să preia frâiele comerțului internațional? Care sunt provocările

Adelina Miron

Cum arată noua Comisie Europeană în termenii promisiunilor Ursulei von der Leyen: o uniune a apărării, planuri mari pentru migrație și un „nou început”

Adelina Miron

În ce măsură va reuși Comisia Europeană să vină cu un plan pentru combaterea schimbărilor climatice

Vlad Epurescu

De ce componența noii Comisii Europene va însemna victoria lui Emmanuel Macron

Adelina Miron

Leave a Comment