europolitics
Bruxelles Parlamentul European

Statul de drept, marea miză a alegerilor europarlamentare. Cum se va schimba Europa după 26 mai

Forțele politice anti-europene au șanse mari să formeze al doilea cel mai numeros grup din Parlamentul European, indiferent dacă Marea Britanie va participa, sau nu, la alegerile europene. YouGov a realizat un sondaj la comanda Consiliului European pentru Relații Externe, explorând viitoarea posibilă configurație a Parlamentului European. Rezultatele acestei analize dau frisoane.

Conform datelor colectate din 14 state membre, „marea coaliție” dintre Partidul Popular European și Socialiști își va pierde, pentru prima dată, supremația, coborând la 43%. Mergând pe cele două scenarii, cu Marea Britanie participând la alegeri (și cu un număr de 751 de euroaleși) și cu britanicii ieșind din Uniune înainte de 26 mai (numărul europarlamentarilor va fi de 705), PPE va rămâne cel mai mare grup politic, cu 182/189 mandate, în timp ce Socialiștii vor avea 140/123.

Sondajul indică, însă, posibilitatea ca forțele anti-europene să formeze a doua cea mai mare coaliție din Parlamentul European, chiar și dacă Marea Britanie ar organiza alegeri. Ar rezulta trei posibile grupuri politice: un bloc al stângiștilor care ar aduna 34% din sufragii, un bloc al extremei dreapta cu 32% sau un bloc neomogen cu partide anti-UE care ar face 35%.

Acest lucru i-ar pune pe liberalii de la ALDE împreună cu En Marche! (106/106) și/sau pe Verzi (61/52) într-o poziție extrem de dificilă, fiindu-le extrem de greu să formeze o posibilă majoritate.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE) ar putea să obțină 55/56 de locuri în respectivele scenarii. De cealaltă parte a spectrului politic stau trei grupuri cu orientare de dreapta. Europa Națiunilor și Libertății ar putea obține 86/89 de locuri, Conservatorii și Reformiștii Europeni 57/51 de locuri, și Europa Libertății și Democrației Directe 51/26 de locuri. Ultimi, nemaiavând destule partide la bord, ar putea să se dizolve după Brexit, întrucât nu va mai întruni criteriile necesare pentru a forma un grup politic.   

Dacă Popularii Europeni și Conservatorii și Reformiștii Europeni vor forma o alianță ar însemna că foarte multe partide naționale aflate la putere și în opoziție, în special cele din Estul Europei care sunt extrem de antagoniste, s-ar putea trezi, peste noapte, că vor lupta din aceleași tranșee în Parlamentul European.

Un astfel de scenariu ar putea să le alimenteze pe forțele politice anti-europene să se convingă de faptul că Uniunea Europeană nu poate să se reformeze. Dacă Marea Britanie nu va ieși din Uniunea Europeană, acești politicieni vor fi motivați să ducă până la extrem discursul că Brexitul nu a fost permis de Bruxelles.

Sondajul You/Gov mai arată că trei pătrimi dintre europeni consideră că, atât sistemele lor naționale cât și cel european sunt, în momentul de față, nefuncționale. Drept consecință, noul spectru politic le va forța pe partidele tradiționale să se portretizeze drept simboluri ale schimbării, în contrast cu partidele anti-europene, care vor ajunge să apere status quo-ul actual.   

În plus, toată lumea se întreabă ce va face Viktor Orban. În prezent, FIDESZ este suspendat din PPE. Premierul maghiar susține că vrea să păstreze partidul în PPE și unitatea forțelor conservatoare din PPE înainte de alegerile europarlamentare. În plus, și-a reafirmat sprijinul pentru Manfred Webber în fruntea Comisiei Europene. Discursul său nu este credibil, așa că sunt șanse mari ca Orban să se mute cu FIDESZ la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni pe filiera PiS-ului din Polonia. Dar, dacă partidele anti-imigranți vor avea succes la alegeri, există posibilitatea ca Viktor Orban să încerce să se alieze cu ele.

Un Parlament European care își va găsi un echilibru perfect între anti-europeni și forțele pro-europene divizate prezintă un risc imens de paralizie, în interiorul UE.

Euroscepticii nu au putut, până acum, să îşi construiască o linie politică comună. De exemplu, europarlamentarii de la Mişcarea Cinci Stele votează, de regulă, împreună cu Verzii şi aproape niciodată cu un membru al UKIP-ului. Pe de altă parte, anti-europenii au câteva subiecte asupra cărora, cel puţin declarativ, au ajuns la un consens.

Ei susţin eliminarea sancţiunilor dictate Rusiei, de exemplu. În plus, nu au o aşa mare poftă pentru a interveni în forţă atunci când este încălcat statul de drept. Dacă în martie 2018, Parlamentul European vota cu o majoritate consistentă (442 vs 147) în favoarea unei rezoluţii care susţinea demersul Comisiei Europene de a activa mecanismul Articolului 7 împotriva Poloniei, acum, cu o treime din voturi, euroscepticii ar putea bloca orice demers de acest gen, dacă vor obţine numărul de voturi preconizat.

Related posts

Cum ar arăta UE dacă Angela Merkel ar ajunge președintele Consiliului European

Vlad Epurescu

Mesajul Angelei Merkel din plenul Parlamentului European pentru România, Ungaria și Polonia

Vlad Epurescu

Primele rezultate de la alegerile europarlamentare: Popularii și Socialiștii nu mai fac majoritatea. Alte rezultate din țările europene

Vlad Epurescu

Devine Uniunea Europeană o afacere a partidului Angelei Merkel?

Vlad Epurescu

Zece concluzii din raportul tehnic al MCV care arată cât de nocive au fost modificările aduse de guvernarea PSD-ALDE-UDMR la Legile Justiției

Vlad Epurescu

Ce șanse are Emmanuel Macron să aibă propriul grup în Parlamentul European

Vlad Epurescu

Leave a Comment