fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Soluția surpriză a Vioricăi Dăncilă: pe cine ar mai propune pentru postul de comisar european

România este prima țară din Uniunea Europeană care a anunțat că îi va transmite Ursulei von der Leyen două propuneri pentru un fotoliu de comisar european, adică un bărbat și o femeie. Practic, țara noastră ar fi printre puținii membri UE care se conformează cerinței noului președinte al Comisiei Europene, care a cerut sprijinul guvernelor pentru a nominaliza un număr egal de bărbați și femei în viitorul Colegiu al Comisarilor.

Guvernul României vizează unul dintre portofoliile Comisiei Europene de la Transporturi, Energie sau Mediu, potrivit declarațiilor primului-ministru. Țara noastră ar avea însă șanse bune, mai degrabă, să trimită un nume potrivit pentru portofoliul Extindere, care să gestioneze dosarele țărilor din Balcanii de Vest (țările din fosta Iugoslavie).

În acest context, primele trei candidate cu șanse pentru lista scurtă a Vioricăi Dăncilă par a fi Luminița Odobescu, Rovana Plumb și Ramona Mănescu. Respectând matricea cu doi candidați, șanse considerabile pentru a se afla pe lista scurtă are și Ioan Mircea Pașcu.

Numirea ar fi și în avantajul premierului român, care ar propune un nume totuși respectabil din PSD în ciuda câtorva atitudini publice mai stridente pe marginea discuției referitoare la statul de drept. Când nu a mai prins un loc pe listele pentru europarlamentare, Pașcu a știut să arate la timp că se dezice de tabăra Dragnea din PSD, având un schimb de replici destul de acid cu Codrin Ștefănescu, unul dintre apropiații fostului șef al social-democraților.

Ioan Mircea Pașcu
Ioan Mircea Pașcu și Jean Claude Juncker, la audierea fostului vicepreședinte al Parlamentului European pentru a ocupa funcția interimară de comisar, în locul Corinei Crețu

Aceasta ar putea fi explicația faptului că Ioan Mircea Pașcu a reușit să obțină votul de încredere al Vioricăi Dăncilă, care l-a propus pentru a o înlocui pe Corina Crețu în Colegiul Comisarilor până la formarea noii echipe a Comisiei Europene. Actualul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, a decis să-l lase fără portofoliu pe Ioan Mircea Pașcu, folosindu-se de portițele lăsate de procedura numirii în această funcție, însă veteranul europarlamentar român pare mai degrabă o victimă colaterală în conflictul inter-instituțional de la Bruxelles.

CV-ul lui Ioan Mircea Pașcu îl recomandă pentru o analiză mai atentă din partea Ursulei von der Leyen, chiar dacă politicianul român nu ar fi singurul nominalizat cu contribuții mai ales în zona politicilor de securitate (și Polonia a făcut acum câteva o zile o nominalizare cu profil similar).

Pașcu a ocupat mai multe poziții cheie din care a contribuit la integrarea României în structurile euro-atlantice și are în comun cu doamna von der Leyen, faptul că amândoi au fost miniștrii ai Apărării, chiar dacă candidatul român a ocupat această funcție acum mai bine de 14 ani, când România adera cu succes la NATO. Într-o perioadă în care UE caută noi punți de legătură cu SUA, principalul aliat din NATO, chiar și vocile cu ștate mai vechi în cooperarea transatlantică ar putea fi folosite pentru a reseta dialogul.

Membru al Parlamentului European în trei legislaturi – 2007-2009, 2009-2014, 2014-2019, Ioan Mircea Pascu a fost, până în 2017, timp de zece ani, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe și, în ultimul mandat, vicepreședintele Parlamentului European.

În februarie 2014, Pașcu a fost raportor pe un document care scotea în evidență nevoia scutului antirachetă pentru Europa și implicațiile sale politice și strategice. Nevoia unei poziții a Parlamentului European pe marginea acestei teme a fost argumentată pe nevoia de apărare împotriva amenințării rachetelor balistice, de actualitate din cauza înmulțirii amenințărilor din flancul estic al NATO, dar și din peninsula coreeană sau Iran.

În vara anului 2015, la un an după ce Rusia a anexat Crimeea, Parlamentul European vota o rezoluție cu privire la situația militară strategică din bazinul Mării Negre. Documentul, al cărui raportor a fost din nou Ioan Mircea Pascu, consacra rolul strategic al regiunii și le atribuia culoarelor de transport şi resurselor naturale offshore din Marea Neagră un rol important în consolidarea stabilității Estului Europei. România, practic, era văzută ca un potențial contributor la construcția unei contraponderi la influența Rusiei în regiune.

În mai 2018, Ioan Mircea Pașcu a fost raportor pe un document important referitor la relațiile UE-NATO, care reafirmă nevoia unui parteneriat profund între cele două părți. Raportul amintește că NATO este piatra de temelie a apărării și a descurajării colective în Europa, iar UE și Statele Unite au un parteneriat internațional cheie prin intermediul NATO.

La finalul anului trecut, Ioan Mircea Pașcu a coordonat Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune la nivel UE,  care subliniază faptul că „ocupația rusă din Ucraina este încă în desfășurare, că acordurile de la Minsk – fără de care nu poate exista o soluționare a conflictului – nu au fost puse în aplicare și că anexarea ilegală și militarizarea Crimeii continuă”.

Dezavantajul lui Pașcu ar putea să fie vârsta înaintată, el împlinind 70 de ani. În al doilea rând, activitatea sa politică a fost la apogeu într-o eră în care actualii politicieni germani, inclusiv doamna van de Layen, abia își începeau ascensiunea.

Indiferent de atitudinile personale ale lui Ioan Mircea Pașcu, acesta provine dintr-un partid socialist puțin frecventabil în Europa, iar imaginea sa nu se va putea disocia complet de cea a formațiunii sale politice. În acest context, candidatura ar putea favoriza înclinarea balanței către o femeie, în măsura în care profilul acesteia va fi ales cu înțelepciune iar nu cu ochelarii de cal ai politicii dâmbovițene.   

Related posts

Marile provocări în calea adoptării noului buget multianual al UE

Adelina Miron

Poate Europa să preia frâiele comerțului internațional? Care sunt provocările

Adelina Miron

De ce a ales-o Ursula von der Leyen pe Adina Vălean pentru funcția de comisar european la Transporturi

Vlad Epurescu

Dacian Cioloș, răspuns pentru Emmanuel Macron: „Reforma instituțiilor europene nu ar trebui să afecteze extinderea Uniunii Europene!”

Vlad Epurescu

De ce europarlamentarii de la Renew și S&D l-au blocat pe Oliver Varhely și i-au cerut să răspundă la întrebări suplimentare

Adelina Miron

Planul Adinei Vălean, propunerea de comisar a României, pentru transportul european

Vlad Epurescu

1 comment

avatar
Goe August 13, 2019 at 8:28 pm

PSD a pierdut aceste alegeri. Ar putea avea bunul simt de a-i lasa pe cei care le-au castigat sa desemneze candidatii.

Reply

Leave a Comment