fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Șase state europene i-au scris lui Jean Claude Juncker: vor reforma procesului de extindere a Uniunii Europene

Șase țări membre ale Uniunii Europene au răspuns la propunerile Franței de a revizui procesul de aderare la UE, exprimându-și sprijinul complet pentru poziția Parisului.

Scrisoarea vine după decizia de luna trecută din cadrul reuniunii Consiliului European de a nu permite Albaniei și Macedoniei de Nord să înceapă  aderarea la UE. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a descris refuzul drept „o greșeală istorică”, transmite Politico Europa

Într-o scrisoare adresată lui Jean-Claude Juncker luni, accesată de POLITICO, cele șase țări susțin reformarea procedurii existente și stabilirea unui termen pentru a se evita prelungirea procesului la nesfârșit. Documentul este semnat de miniștrii Afacerilor Externe și Afacerilor Europene din Austria, Republica Cehă, Polonia, Republica Slovacă, Italia și Slovenia.

Într-o schimbare aparentă de viziune, aceștia recunosc deficiențele procesului de aderare așa cum sunt în prezent, dar au stabilit și un termen pentru deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord.

“Este adevărat că actualul proces de aderare al Balcanilor de Vest progresează încet și oarecum inegal. De aceea suntem pregătiți să ne implicăm constructiv într-un efort de îmbunătățire a acestui proces. Vom face acest lucru înțelegând că permite Uniunii Europene să ajungă la un consens privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord în martie 2020 “, se arată în scrisoare.

Franța s-a aflat în centrul unei dezbateri controversate în timpul summitului liderilor Consiliului European din octombrie la care președintele Emmanuel Macron a insistat asupra efortului său de a bloca o propunere de deschidere a discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

Menționarea termenului limită pentru martie 2020 pare să sublinieze că revizuirea procesului de extindere nu poate fi un motiv pentru a întârzia deschiderea negocierilor de aderare. În cadrul reuniunii din octombrie, liderii UE au convenit că „vor reveni asupra problemei extinderii înainte de summitul Uniunii Europene cu Balcanii de Vest de la Zagreb din mai 2020.”

Procesul nu trebuie întârziat

Franța nu a fost singura care s-a opus începerii unor astfel de negocieri, dar Emmanuel Macron a fost cel mai convingător dintr-o mare majoritate care a susținut continuarea procesului, mai ales în deschiderea discuțiilor cu Macedonia de Nord. O parte din argumentul Franței a fost că actualul proces de aderare este defectuos și are nevoie de schimbări semnificative. Alte țări au văzut asta ca o scuză pentru a prelungi procesul de extindere la nesfârșit și nu au respectat promisiunea Uniunii Europene față de ambele țări.

“Suntem pregătiți pentru o reformă a procesului de extindere a UE, există întotdeauna loc pentru îmbunătățiri, dar asta nu trebuie să conducă la o tactică întârziată în ceea ce privește Macedonia de Nord și Albania și perspectiva lor europeană”, a declarat ministrul austriac pentru Afaceri Externe, Alexander Schallenberg, reporterilor în momentul sosirii la Consiliul Afacerilor Generale marți dimineață. “Vrem să ne asigurăm că, anul viitor, se va da undă verde deschiderii discuțiilor de aderare.”

De asemenea, semnatarii au solicitat Comisiei Europene să prezinte propuneri până în ianuarie 2020 „pentru a spori eficacitatea procesului de aderare ca instrument de susținere a eforturilor de reformare și de integrare în regiune”.

Deși reiterează unele dintre criticile pe care Franța le-a adus împotriva procesului actual, scrisoarea nu susține în mod explicit, și nici nu menționează, propunerea Franței. 

„Este un semn de pace, dar nu de aprobare”, a spus un diplomat al uneia dintre țările semnatare care a dorit să rămână anonim. „Poziția noastră, la fel ca marea majoritate a celorlalte state membre, nu s-a schimbat, dorim mai întâi să ne respectăm angajamentele și discuțiile deschise pentru aderare, între timp putem discuta despre modul de reformare a procesului. Este un instrument diplomatic tipic, vrem să arătăm că vrem să fim constructivi.”

Opinia a fost susținută de un alt diplomat. „Această scrisoare nu marchează o schimbare”, deoarece „susținem continuu procesul de extindere” și „apelăm la îmbunătățirea eficacității procesului de aderare”.

Franța susține că sprijină extinderea Uniunii Europene către Balcani pe termen lung, însă cei șase semnatari solicită ca procesul de aderare să „continue fără o întârziere inutilă” și afirmă că „nu există o alternativă viabilă la aderarea deplină a țărilor din Balcanii de Vest în UE, dacă dorim să ne protejăm eficient interesele în regiune. “

Un al treilea diplomat a declarat că „reflecția propusă asupra politicii de extindere nu poate întârzia deschiderea negocierilor cu Albania și cu Macedonia de Nord. Acest proces trebuie să fie paralel – nu un înlocuitor. “

Scrisoarea de luni trebuia să fie o „contrapondere” la poziția Franței, potrivit unui al patrulea diplomat. 

Cu toate acestea, Franța a interpretat scrisoarea celor șase țări drept un semnal pozitiv.

“Astăzi, există șase țări, respectiv Italia, Austria, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă și Polonia, care și-au exprimat dorința de a continua să lucreze, alături de Comisia Europeană, pentru a eficientiza acest proces de negociere”, a spus ministrul francez al Afacerilor Europene Amelie de Montchalin reporterilor când a sosit la Consiliul Afacerilor Generale.

Amelie de Montchalin nu a spus nimic despre angajamentul de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania până în martie 2020, așa cum este menționat în scrisoarea celor șase semnatari, dar a stabilit că summitul Uniunii Europene cu Balcanii de Vest de la Zagreb din mai 2020 este momentul potrivit pentru a avea „o procedură mai eficientă’’ în vigoare.

Vineri, Franța a transmis statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare. Acestea prevăd un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.

Miniștrii europeni sunt așteptați să transmită un mesaj Albaniei de Nord și Macedoniei despre disponibilitatea Uniunii Europene de a accepta cererile celor două țări. 

“Dorim să trimitem un mesaj puternic țărilor din Balcanii de Vest că UE se va coupa, iar liderii vor reveni asupra problemei în primăvara viitoare”, a spus Tytti Tuppurainen, ministrul european al Finlandei, care deține președinția rotativă a Consiliului European.

Related posts

Bas Eickhout, despre eșecul verzilor în Est: „Partidele ecologiste din regiune au criticat modelul american, ceea ce, pentru țările de-aici, a fost colacul de salvare!”

Vlad Epurescu

Totul depinde de Ursula von der Leyen. De ce votul negativ dat Rovanei Plumb în comisia JURI nu înseamnă că, deocamdată, ea ar fi fost respinsă

Vlad Epurescu

Europa definește ceea ce investitorii pot numi „ecologic”. Legea „taxonomiei” își propune să atragă capital pentru a atinge obiectivele climatice ale UE

Adelina Miron

Uniunea Europeană ezită să solicite schimbări deși situația bugetelor Franței și Italiei este ,,îngrijorătoare’’

Adelina Miron

Ce strategie are Uniunea Europeană ca să reformeze Organizația Mondială a Comerțului în plin război comercial cu SUA

Adelina Miron

Olivér Várhelyi, candidatul Ungariei pentru Extindere: „Suspendăm asistența financiară pentru Moldova dacă nu continuă reformele!”

Adelina Miron

Leave a Comment