fbpx
europolitics
Bruxelles Stiri

Propunerea președinției finlandeze la Consiliul Uniunii Europene privind bugetul pe 7 ani al UE adâncește falia dintre țările europene

Președinția Finlandei la Consiliului Uniunii Europene a prezentat, luni, o propunere de 51 de pagini pentru un acord privind bugetul blocului european pentru perioada 2021-2027 care cuprinde sumele alocate pentru fiecare domeniude finanțare.

În timp ce cifrele sunt foarte susceptibile de a fi modificate, acestea sunt un indicator semnificativ în direcția negocierilor. Discuțiile despre un acord privind cadrul financiar multianual al UE, stabilit inițial pentru 2019, s-au împotmolit în ultimele luni, deoarece guvernele UE au poziții contrastante, potrivit POLITICO.

Țări precum Germania și Olanda doresc un buget micșorat după Brexit, axat pe noi priorități, precum cercetarea și migrația. Franța conduce o alianță pentru a proteja cheltuielile pentru subvențiile agricole, în timp ce țările din sud și est luptă din greu pentru ca fondurile pentru dezvoltarea regională să fie furnizate în continuare. 

La câteva ore după ce propunerea Finlandei a fost transmisă, oficialii și diplomații europeni își exprimau, deja, îngrijorările.

Propunerea Finlandei „nu apropie UE de compromisul asumat în Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027 până la nivelul la care se așteaptă Polonia”, a scris ministrul polonez al Afacerilor Europene, Konrad Szymański, într-un scurt comentariu. 

Dar, pe măsură ce anul 2020 se apropie, capitalele naționale se află sub presiunea crescândă de a face compromisuri și de a ajunge la acordul unanim necesar pentru a permite programele bugetare să înceapă la timp în ianuarie 2021. 

Următoarele aspecte esențiale au fost întocmite de POLITICO, toate cifrele sunt prezentate conform prețurilor din 2018.

1. Bugetul este mai mic, dar nu atât de mic pe cât și-ar dori Germania

Finlanda a hotărât să reducă dimensiunea totală a bugetului cu 47 de miliarde de euro în comparație cu propunerea Comisiei din mai 2018. Noua propunere ar fi echivalentă cu 1.07% din venitul național brut al UE27, situându-se  între propunerea Comisiei Europene de 1.114% și poziția exprimată de Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia. Aceste țări luptă pentru un buget mult mai aproape de 1% și vor continua cu siguranță să facă presiuni.

2. Agricultorii estici obțin o victorie

Ponderea Politicii Agricole Comune în bugetul UE ar crește cu 2.1 puncte procentuale comparativ cu propunerea Comisiei, inversând parțial reducerile majore propuse de executivul UE din ultimul exercițiu bugetar de șapte ani.

Cu toate acestea, cota propusă de 30.7% se află încă mult sub pragul de 35.4% pe care Politica Agricolă Comună l-a preluat în perioada 2014-2020.

Doi diplomați europeni au declarat pentru POLITICO faptul că proiectul de majorare a bugetului a fost condiționat de o propunere de creștere a cheltuielilor pentru dezvoltarea rurală.

Propunerea introduce, de asemenea, o nouă formulă cu privire la așa-numita convergență externă, concepută pentru a ajuta chiar la plătirea fermierilor din întregul bloc. Aceasta garantează că țările vor primi o sumă de bani exprimată în euro la hectar până în 2027.

3. Horizon Europe

Programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene, Horizon Europe, ar primi puțin peste 84 de miliarde de euro în cadrul propunerii finlandeze, în ciuda previziunilor că programul va fi supus reducerilor masive. 

În cel mai rău caz, este o reducere mică de 2.6 miliarde de euro, comparativ cu planul Comisiei, care a solicitat un buget de sub 86.6 miliarde de euro în 2018. Încă nu este sigur dacă suma de 84 de miliarde de euro include o alocare pentru programul InvestEU, dacă nu, atunci propunerea reprezintă, de fapt, o creștere de 522 de milioane de euro.

În baza unei instrucțiuni tehnice din luna noiembrie, Directorul General însărcinat cu Bugetul din partea Comisiei, Gert-Jan Koopman, a declarat că, în negocierile anterioare, programele, inclusiv Horizont Europe, „au plătit în esență prețul” pentru reducerile generale ale cheltuielilor, deoarece guvernele UE „luptă mai mult pentru coeziune și agricultura decât luptă pentru inovație, cercetare, migrație și altele asemenea.”

Europarlamentarul german Christian Ehler a citat luna trecută o cifră de 12 miliarde de euro în reduceri potențiale, ceea ce a determinat redublarea eforturilor de lobby din partea universităților și a altor grupuri de interese pentru a proteja bugetul pentru cercetare și inovare.

Noua propunere sugerează că efortul nu a trecut neobservat.

4. Un mare compromis pentru coeziune și climă

Președinția finlandeză încearcă să obțină un compromis pentru finanțarea regională – însă acea zonă de cheltuieli va înregistra în continuare reduceri.

În timp ce ponderea cheltuielilor de coeziune ar crește până la 29,7% din buget, comparativ cu 29,1% din planul Comisiei, suma totală ar fi redusă cu aproape 18 miliarde de euro, din cauza dimensiunii totale reduse a bugetului propus.

Konrad Szymański a declarat că, în timp ce țara sa „a reușit să oprească cele mai tăieri din politicile de coeziune pentru Polonia”, propunerea nu răspunde tuturor cerințelor solicitate de Friends of Cohesion, o mare alianță formată în principal din țări estice și sudice care luptă pentru ca finanțarea dezvoltării regionale să continue. 

Un alt diplomat al UE a declarat că „reducerea este din ce în ce mai mare”, adăugând că „nu susținem ca politica ce ajută la atingerea obiectivelor noastre climatice să fie redusă și mai mult.” Propunerea stabilește un obiectiv de 25% din bugetul total pentru cheltuielile privind combaterea schimbărilor climatice.

„Dacă această propunere devine realitate, nu vom atinge obiectivele climatice și Acordul Climatic al Ursulei Von der Leyen nu va mai fi valabil până să intre în funcțiune”, a declarat Rasmus Andresen, europarlamentarul al Verzilor din Germania.

5. Pierderi pentru politica de vecinătate 

Micșorarea bugetului și creșterea cheltuielilor pentru agricultură înseamnă compromiterea multor programe de dezvoltare pentru securitate și vecinătate. 

S-a propus o sumă de 11,5 miliarde de euro pentru Fondul European de Apărare nou creat, dar, în baza propunerii Finlandei ar fi aproape înjumătățit la 6 miliarde de euro. Fondul de Securitate Internă ar fi redus cu peste 500 de milioane de euro în comparație cu planul Comisiei, în timp ce alocarea pentru Fondul de Gestionare Integrată a Frontierei, planificat inițial pentru 8,2 miliarde de euro, ar scădea la 5,5 miliarde de euro.

De asemenea, s-ar reduce finanțarea pentru Instrumentul de Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională și pentru ajutorarea țărilor aflate în etapa de preaderare.

6. Rabaturile au revenit

În timp ce Comisia a propus eliminarea treptată a reducerilor pe care Germania, Olanda, Austria, Suedia și Danemarca le obțin în prezent în ceea ce privește contribuțiile către blocul european, problema este încă foarte dezbătută în urma propunerii Finlandei.

Președinția finlandeză a transmis un mesaj în cadrul  negocierilor potrivit căruia „actualul sistem de corecții expiră până la sfârșitul anului 2020”, dar că „posibilele reduceri ale sumelor forfetare pentru perioada 2021-2027” sunt în discuție.

Propunerea Comisiei de a elimina complet rabaturile după retragerea Regatului Unit a fost întotdeauna dificil de luat în calcul într-un proces bugetar care necesită un acord unanim, ceea ce înseamnă că fiecare țară primește efectiv drept de veto.

Un diplomat european dintr-o țară net plătitoare a declarat că rabaturile vor face parte dintr-un acord final. ,,Nu poate fi doar îndatorirea unui grup redus de țări net plătitoare să acopere gaura bugetară lăsată de Brexit. Aceasta este o povară pe care toate statele membre trebuie să o suporte. Pe scurt: acordul final va trebui să includă rabaturi ”, a spus diplomatul.

7. Venit din impozitarea plasticului

Președinția Finlandei a găsit doar două noi surse de finanțare posibile pentru bloc. Cea mai fermă este o taxă pe materialele plastice, care ar lua forma „evaluărilor contribuției naționale în ceea ce privește greutatea deșeurilor nereciclate ambalate în plastic.”

O posibilă sursă suplimentară ar proveni din Sistemul European de Comercializare a Emisiilor.

Noile surse de venit au fost vizate de Parlamentul European drept o componentă esențială a acordului bugetar. Deputații vor primi doar o posibilitate de veto asupra acordului final, dar consideră că veniturile UE sunt o modalitate de a-și crește influența în cadrul procesului decizional asupra cheltuielilor. 

„Se pare că președinția finlandeză nu s-a concentrat serios pe reformarea sistemului de resurse proprii, deoarece acestea sunt abia menționate și o mulțime de probleme sunt încă nerezolvate. Doar contribuțiile naționale sunt decontate, iar metoda rămâne neschimbată. Acest lucru este inacceptabil pentru noi ”, a declarat europarlamentarul francez Valérie Hayer, membru La République En Marche.

Related posts

Cum le-a depășit Europa pe Statele Unite în apărarea piețelor libere

Adelina Miron

Cum va reacționa Uniunea Europeană dacă Donald Trump declanșează războiul comercial

Adelina Miron

Sylvie Goulard, candidatul Franței la funcția de comisar, respinsă definitiv de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Emmanuel Macron vrea să se impună liderul Uniunii Europene cu prețul ostilității partenerilor europeni

Adelina Miron

Cum se pregătește Uniunea Europeană de un război comercial cu SUA

Adelina Miron

Emmanuel Macron semnalează momentul reformei în Europa

Adelina Miron

Leave a Comment