Josep Borrell are un temperament puternic și ambiții mari pentru funcția de șef al politicii externe al Uniunii Europene. Totul depinde să nu-i îndepărteze pe toți cei din jurul său în acest timp.
Josep Borrell, fostul ministru de Externe al Spaniei, a fost desemnat să fie următorul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, notează Politico. El și-a construit o reputație prin faptul că și-a exprimat deschis opiniile pe parcursul unei cariere de patru decenii, în unele dintre cele mai importante funcții din politica spaniolă și europeană. Popular în rândul alegătorilor spanioli, el demonstrează o înclinație spre dezbateri aprinse și controverse.
Este de prisos enumerarea câtorva exemple de dată recentă ca să ne dăm seama despre cine este Josep Borrell. A descris Rusia drept „vechiul nostru dușman” și a declanșat un conflict între Moscova și Madrid. A spus că americanii „au ucis doar patru indieni” înainte de Războiul pentru Independență. Ulterior, Borrell și-a cerut scuze atunci când nu a mai putut să gestioneze furia activiștilor care luptă pentru drepturile indigenilor din SUA. Pe de altă parte, a criticat sever diplomația de la Washington, spunând că are o abordare de tip ‘’cowboy” în cazul Venezuelei.
Opoziția sa deschisă față de separatismul catalan și refuzul aferent al Spaniei de a recunoaște Kosovo ca stat independent ar putea împiedica diplomația Uniunii Europene în Balcani, deși Borrell a spus, într-un interviu recent, că oficialii Uniunii Europene trebuie să acționeze în interesul comun, mai degrabă decât în cel național.
Borrell s-a dedicat cauzei anti-independență a Cataloniei, încercând să spulbere argumentele secesioniștilor într-o carte scrisă cu dedicație.
Ca un catalan al cărui tată a fost trimis la închisoare de dictatorul Francisco Franco și care s-a alăturat Partidului Socialist în timpul tranziției democratice, Borrell a creat disconfort în rândul susținătorilor independenței Cataloniei, care au încercat să-i portretizeze, în general, pe opozanții unioniști drept naționaliști spanioli de dreapta și pe Borrell, în special, drept ’’reacționar’’, ’’provocator’’ și ’’francist’.’
Pe de altă parte, nu trebuie trecut cu vederea faptul că Josep Borrell a fost președintele Parlamentului European în perioada extinderii Uniunii spre Est.
Din această calitate, lui Josep Borrell i s-a recunoscut meritul pentru creșterea vizibilității acestui rol și folosirea pe deplin a dreptului său de a se adresa liderilor UE în timpul summit-urilor. Prin poziția sa de la acea vreme și-a extins, de asemenea, și lista de contacte: vicepreședinții Parlamentului în mandatul său au fost António Costa, acum prim-ministru al Portugaliei, și Pierre Moscovici, comisar european în timpul mandatului lui Jean-Claude Juncker, responsabil cu Afacerile Financiare și Economice.
El a făcut parte și din Convenția care a elaborat Constituția Europei și a pledat, fără succes de altfel, pentru o trimitere în text la un „model federal”, a cerut o referință explicită care să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați în proiect și si-a dovedit laicismul militant, opunându-se oricărei referiri la moștenirea creștină a Europei.

În 2005, Josep Borrell miza pe România, care avea să intre doi ani mai târziu în Uniunea Europeană. „Veți fi un factor de stabilizare în regiunea Balcanilor, contribuind la asigurarea flancului Sud-Est European”, avea să afirrme el, la 1 martie 2005, în fața plenului reunit al Parlamentului European. Tot atunci, efervescentul politician spaniol avea să-l pună la punct pe Traian Băsescu într-o chestiune delicată, care apasă România și astăzi: corupția.
Fostul președinte al României ceruse nominalizări punctuale dacă țara noastră mai avea să fie acuzată de coruptțe. “Parlamentul European nu este agenție de detectivi privată, nici poliție, ci reflectă o opinie, în general”, avea să spună la acea vreme Borrell. El a acceptat ideea că, într-adevăr, cuvântul „corupție” este unul care „sună prost și urât”, dar că instituția pe care o reprezintă folosește acest cuvânt în sensul de „practici administrative care nu respecta normele statului de drept”.
După o guvernare PSD-ALDE de doi ani și jumătate cu numeroase atacuri și inițiative la adresa statului de drept, oare mai poate România să fie acel pivot care să asigure securitatea flancului Sud-Estic? Sau acest rol va fi preluat de alte țări din regiune, mult mai serioase, așa cum este cazul Croației?
Josep Borrell și noua orientare pe plan extern a Uniunii Europene
Fiul unui brutar dintr-un sat de 3.000 de oameni din Pirinei, Josep Borrell a studiat inginerie și economie, are un doctorat și a câștigat burse pentru studii postuniversitare în Franța și S.U.A.
Originea sa umilă contrastează cu pedigree-ul politic al colegilor săi nominalizați pentru funcții de top la Bruxelles. Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial al UE care a fost președinte al unui land german din Saxonia Inferioară iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de externe al Belgiei și comisar European.
Totuși, Josep Borrell este cosmopolit și conectat: vorbește engleză, franceză și italiană, precum și catalană și spaniolă.
Contrastul dintre Josep Borrell și Federica Mogherini nici că putea fi mai evident. Atunci când Mogherini a preluat funcția de Înalt Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate avea doar 41 de ani și foarte puțină experiență executivă. Fusese doar de 8 luni numită în funcția de ministru de Externe al Italiei. Josep Borrell este un veteran al administrației publice.
În vârstă de 72 de ani, a prins valul preluării socialiste a guvernării Spaniei în anul 1982 și a lucrat în mai multe ministere înainte de a candida la funcția de prim-ministru și de a conduce Parlamentul European.
El a spus despre Mogherini că a lucrat neîncetat la realizarea Serviciului European de Acțiune Externă și a ajuns la opinii comune între statele membre ale UE și a avertizat că există o ușoară libertate de acțiune pentru o reformă „transcendentală” a politicii externe a UE. „Desigur, vor fi schimbări, dar nu le pot anticipa”, a spus Borrell.
Borrell și-a exprimat propria frustrare în legătură cu modul de funcționare a politicii externe a Uniunii Europene și cu privire la necesitatea ca blocul european să fie mai hotărât în fața „animozității” fără precedent a SUA, a ascensiunii unui rival „colosal” precum este China și la reînvierii „amenințării” rusești pentru Est. “Singura modalitate de a supraviețui în această lume a uriașilor este să ne unim pentru a fi puternici împreună”, a spus acesta la un eveniment public din Spania, la începutul lunii iulie.
Ursula von der Leyen, în timpul primului său discurs în Parlamentul European, a spus că „Europa ar trebui să aibă o voce mai puternică și mai unită în lume”. Ea a cerut reforme care să permită luarea deciziilor de politică externă de către o majoritate calificată, mai degrabă decât prin cerința actuală pentru unanimitate.
Borrell însuși a spus că unanimitatea este sursa impasului, deși admite că ar fi greu de schimbat tocmai pentru că unanimitatea este o condiție a modificării ei. El a avertizat, de asemenea, că Uniunea Europeană ar trebui să ia reforma în serios – sau să riște propria dispariție.
El va avea nevoie de toată experiența și de conexiunile sale pentru a ajunge la un consens pentru a oferi ceea ce liderii UE au stabilit drept una dintre cele mai importante priorități ale lor: să devină mai „uniți” și „asertivi” pe scena globală.
1 comment
[…] Josep Borrel (S&D) a fost desemnat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Exte… Popular în rândul alegătorilor spanioli, el demonstrează o înclinație spre dezbateri aprinse și controverse. Este de prisos enumerarea câtorva exemple de dată recentă ca să ne dăm seama despre cine este Josep Borrell. A descris Rusia drept „vechiul nostru dușman” și a declanșat un conflict între Moscova și Madrid. A spus că americanii „au ucis doar patru indieni” înainte de Războiul pentru Independență. Ulterior, Borrell și-a cerut scuze atunci când nu a mai putut să gestioneze furia activiștilor care luptă pentru drepturile indigenilor din SUA. Pe de altă parte, a criticat sever diplomația de la Washington, spunând că are o abordare de tip ‘’cowboy” în cazul Venezuelei. Acum, Borrel este în mijlocul unui alt scandal de proporții, fiind acuzat că a spionat delegațiile guvernului catalan atunci când efectuau deplasări în țări străine. […]