“Acest lucru este profund ofensator”, declara Cecilia Malmstrom în biroul său din Berlaymont, acolo unde se află sediul Comisiei Europene. „Avem aici colegi ai căror părinți au luptat împreună [cu americanii] pe coasta Normandiei și, acum, suntem o amenințare la adresa securității naționale?”
Comisarul pentru comerț în exercițiu al Uniunii Europene se referă la tarifele impuse de Donald Trump pentru oțelul și aluminiul produs în Europa, despre care președintele american susține că sunt necesare din motive de securitate națională. UE a ripostat impunând propriile tarife pentru motocicletele Harley Davidson, whiskey și alte bunuri americane, transmite The Economist.
Cecilia Malmstrom este o liberală suedeză, susținătoare a comerțului liber. Atunci când a ajuns, în 2014, la Organizația Mondială a Comeruțului, discuțiile multilaterale care au avut loc în acel an la Doha cu privire la reducerile de tarife comerciale au intrat în impas, iar mai multe orașe europene au fost cuprinse de proteste împotriva Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite (TTIP).
Cecilia Malmstrom a fost una dintre vedetele actualului executiv. Ea își va termina mandatul la sfârșitul lunii octombrie. TTIP a dispărut de pe agenda discuțiilor, între timp, oricum perspectivele sale păreau modeste chiar înainte de alegerea lui Trump, grație democraților americani. În schimb, UE a implementat acorduri bilaterale cu alte 15 țări, inclusiv Canada și Japonia. De asemenea, a actualizat tranzacțiile comerciale existente cu Singapore, Vietnam, Mexic și grupuri de țări din estul și vestul Africii. Un acord cu Mercosur, blocul latino-american centrat pe Brazilia și Argentina, așteaptă să fie ratificat. Exporturile din UE au crescut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani.
Cum s-au întâmplat toate acestea? În primul rând, dimensiunea Uniunii Europene și punctul său de vedere ferm asupra schimburilor comerciale o înfățișează drept forță formidabilă. În Japonia, Canada și America Latină, comisarul pentru comerț a găsit interlocutori cu păreri similare, care împărtășesc angajamentul UE de a face comerț liber și sunt mai mici decât UE (și, prin urmare, parteneri de negociere relativ maleabili). Cecilia Malmstrom a insistat asupra negocierilor transparente, a implicat Parlamentul European și a impus standardele europene sociale și de mediu partenerilor UE.
„Aș spune că suntem cel mai transparent negociator comercial din lume”, insistă ea, menționând că: „Au fost în mod izbitor puține proteste împotriva acordului UE-Japonia.” Guntram Wolff de la Institutul Bruegel, un consiliu de experți, spune că statele europene prospere îi protejează pe cetățeni de efectele negative ale comerțului și reduc astfel poziționarea împotriva comerțului. Donald Trump are o reputație negativă în mare parte a Europei și în țările cu care UE a încheiat acorduri. Mesajul său împotriva comerțului a domolit opoziția internă față de aceste acorduri. De asemenea, a făcut ca elitele din alte părți ale lumii să își dorească să se refugieze în economia gigantică a Europei.
Phil Hogan, nominalizat pentru portofoliul comerțului în comisia Ursulei von der Leyen, se va confrunta cu acești factori. Ambițiile pentru următorii câțiva ani includ un acord de investiții cu China (care continuă să solicite deschidere din alte părți în timp ce își protejează propriile industrii conduse de stat), un acord de liber schimb cu India (al cărei protecționism a prevenit până acum orice discuție), un acord cu Marea Britanie după Brexit (care rămâne devotată noțiunii de beneficii fără costuri în afara UE) și un acord pentru reducerea tarifelor cu America (care amenință deja cu noi taxe pentru mașinile și vinul european).
Noul Parlament European – care are drept de veto asupra acordurilor comerciale – este mai fragmentat decât ultimul. Ponderea populiștilor a crescut, iar aceștia au stabilit standarde ridicate de mediu și de consum, pe care chiar și acordurile comerciale ale UE ar putea întâmpina dificultăți să fie îndeplinite.
Transparența și măsurile mai bune de combatere a efectelor negative ale comerțului liber pot suprima instinctul protecționist al alegătorilor europeni. Pe plan internațional Cecilia Malmstrom insistă că „UE poate conduce dacă are aliați”. Comisarul speră ca politicienii și oamenii de afaceri americani vor continua cooperarea cu Bruxelles-ul. China, deși cinică și defensivă, nu dorește ca sistemul de veto să se prăbușească și ar putea fi dispusă să colaboreze cu UE sau să înlocuiască America dacă aceasta se va retrage.
