Parlamentul European este pregătit să confirme Colegiul de Comisari al Ursulei von der Leyen săptămâna viitoare, ceea ce ÎI va permite noii echipe executive a Uniunii Europene, condusă pentru prima dată de o femeie, să își înceapă activitatea pe 1 decembrie, după o lună de întârziere, relatează Politico Europa.
Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării în Germania, își programase să își înceapă mandatul de șef al Comisiei Europene la 1 noiembrie, dar Parlamentul European a respins trei dintre candidații nominalizați de țările membre, solicitând alte propuneri din partea Parisului, Budapestei și Bucureștiului și o nouă rundă de audieri pentru confirmare.
Procesul s-a încheiat luni, când marile grupuri politice au declarat că acceptă răspunsurile scrise la întrebările suplimentare solicitate lui Olivér Várhelyi, candidatul Ungariei pentru postul de comisar însărcinat cu Politica de Vecinătate și Extindere.
Deputații au arătat clar că doresc ca Oliver Várhelyi, un funcționar public de carieră, în prezent ambasadorul Ungariei în UE, să-și demonstreze independența față de actualul său șef, prim-ministrul Viktor Orbán.
Guvernul lui Viktor Orbán se confruntă cu o procedură disciplinară prevăzută de articolul 7 din Tratatul UE pentru abateri în aplicarea normelor și valorilor democratice. Partidul său, Fidesz, a fost suspendat din Partidului Popular European, principala familie politică de centru-dreapta a UE, în care se află și Ursula von der Leyen, iar atașamentul puternic al lui Viktor Orbán față de democrațiile iliberale l-a poziționat drept adversar public în perspectiva multor membri ai Parlamentului European.
Oliver Várhelyi a fost acceptat de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European după ce a repetat de două ori în răspunsurile sale scrise că nu va primi ordine de la niciun guvern național.
„Nu voi fi nici legat, nici influențat de vreo declarație sau poziție a vreunui prim-ministru al vreunei țări sau a altor reprezentanți ai vreunui guvern”, a scris Várhelyi.
Parlamentul European trebuie să își manifeste, acum, aprobarea în mod colectiv față de Ursula von der Leyen și întregul său Colegiu de Comisari printr-un vot așteptat în cadrul unei sesiuni plenare miercurea viitoare la Strasbourg, programul urmând să fie definitivat de liderii Parlamentului în următoarele zile. Și chiar înainte de ultimul vot, Consiliul European trebuie să aprobe și lista completă a numelor.
Lipsa comisarului britanic, un obstacol surmontabil
În plus, avocații UE ar trebui să emită o bază legală și, probabil, să recomande măsuri suplimentare pentru a permite noii Comisii să își înceapă activitatea fără un comisar britanic, având în vedere intenția premierului Boris Johnson de a scoate Marea Britanie din UE înainte de noul termen limită pentru Brexit, 31 ianuarie. Boris Johnson a refuzat să prezinte un candidat înaintea alegerilor naționale din 12 decembrie, creând un obstacol legal pentru Bruxelles, dar unul despre care oficialii au insistat că este surmontabil.
Ca parte a eforturilor sale de a aborda toată terminologia juridică specială, Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută în mod oficial o procedură de încălcare a drepturilor prin care a obligat Marea Britanie să numească un comisar. Astfel de proceduri sunt lungi și nu există nicio așteptare ca Boris Johnson să le respecte, însă oficialii UE au declarat că pasul a fost necesar pentru a lăsa clar să se înțeleagă că toate eforturile au fost făcute de Bruxelles pentru a convinge Londra să-și îndeplinească obligația.
Ultimele pregătiri
În timp ce Parlamentul European i-a confirmat pe fiecare dintre cei 27 de candidați în mod individual, un purtător de cuvânt al Ursulei von der Leyen a declarat că președintele ales al Comisiei nu neglijează ultimele măsuri procedurale și votul final.
“Următorii pași în proces sunt un moment democratic important pe care îl așteptăm cu nerăbdare”, a spus purtătorul de cuvânt, Eric Mamer.
În cele din urmă, presupunând că procesul continuă așa cum a fost planificat, întârzierea de o lună pare puțin probabil să constituie un impediment semnificativ pentru noua Comisie, deși obiectivul Ursulei von der Leyen de a constitui un Colegiu cu un număr aproape egal de bărbați și femei a întâmpinat o ușoară piedică. Structura, în lipsa comisarului britanic, este acum formată din 15 bărbați și 12 femei, incluzând-o pe Ursula von der Leyen. Înainte ca Parlamentul să respingă două femei, nominalizările Franței și României, Ursula von der Leyen sperase la o proporție de 14-13.
Începerea activității Comisiei Europene pe 1 decembrie înseamnă că președintele ales va prelua funcția înaintea alegerilor britanice și, prin urmare, ar fi posibilă gestionarea următorilor pași în procesul Brexit, indiferent care vor fi aceștia. De asemenea, Ursula von der Leyen va participa în decembrie la summitul liderilor Consiliului European din noua sa poziție, și nu ca invitată precum s-a întâmplat în octombrie.
Acestea fiind spuse, începutul lunii decembrie înseamnă, de asemenea, că primele săptămâni în funcția de președinte al Comisiei Europene vor fi repede întrerupte de sărbătorile de Crăciun și de Anul Nou, ceea ce ar putea solicita ajustarea programului său pentru a fi în concordanță cu inițiativele politice pe care, împreună cu echipa sa, a spus că ar dori să le îndeplinească în primele 100 de zile.
În orice caz, Ursula von der Leyen a continuat luni pregătirile pentru preluarea funcției, organizând întâlniri la Bruxelles cu președintele estonian Kersti Kaljulaid, premierul finlandez Antti Rinne și președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer.
La o confirmare distanță
Confirmarea de luni a lui Oliver Várhelyi a părut să marcheze sfârșitul unui proces de confirmare de trei luni care a relevat intenția Parlamentului European de a-și crește influența la Bruxelles și a arătat cum Comisia Europeană și Consiliul European se confruntă acum cu o componență mai diversificată și mai divizată în care, pentru prima dată, cel puțin trei partide politice proeuropene sunt necesare pentru a forma o majoritate.
Săptămâna trecută, eurodeputații, în special cei din grupul S&D, au refuzat să îl aprobe pe Oliver Várhelyi din cauza preocupărilor legate de independența sa. Criticii l-au acuzat pe Viktor Orbán că a intervenit în Balcani și că a menținut o relație excesiv de strânsă cu președintele rus Vladimir Putin, pe lângă faptul că a disprețuit principiile de bază ale UE.
Unii membri ai Parlamentului au declarat că sunt preocupați în mod deosebit de un discurs susținut de Viktor Orbán la Baku, capitala Azerbaidjanului, luna trecută, unde a părut să promoveze sprijinul lui Oliver Várhelyi față de Turcia și Azerbaijan, aliații Ungariei.
“Ungaria luptă în prezent pentru a se asigura că, în acest guvern european, maghiarilor li se oferă portofoliul pentru extindere și politică de vecinătate”, a spus premierul. “Dacă reușim să securizăm acest portofoliu, vom avea o cooperare strânsă cu Azerbaidjan în problema parteneriatului estic și cu Turcia în problema negocierilor pentru apartenență. Dacă reușim să asigurăm acest portofoliu, vă vom ajuta cu plăcere în continuarea eforturilor dumneavoastră .“
În răspunsurile sale scrise, Oliver Várhelyi s-a distanțat de pozițiile de politică externă ale conducerii maghiare.
“UE este un partener comercial esențial al Azerbaidjanului, oferă sprijin pentru diversificarea economică și promovează reforme pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Avem, de asemenea, un interes reciproc pentru cooperarea în domeniul energiei. Cu toate acestea, nu mă voi abține să abordez clar situația drepturilor omului în Azerbaidjan și să evidențiez probleme relevante, de exemplu prizonierii politici și libertatea de exprimare, atât public cât și direct cu autoritățile din Azerbaidjan la cel mai înalt nivel”, a scris acesta.
“Același lucru este valabil și pentru Turcia. Turcia este un partener important pentru UE și avem un interes puternic de a coopera eficient cu Turcia. Totuși, acest lucru nu mă va împiedica să transmit mesaje clare cu privire la aspectele grave ale statului de drept și libertăților fundamentale, forajului ilegal în Mediterană sau incursiunii militare a Siriei “, s-a exprimat candidatul Ungariei pe hârtie.
Ungaria a fost ultima țară care nu a avut candidatul pentru Comisie aprobat după ce Parlamentul l-a sprijinit pe omul de afaceri francez Thierry Breton pentru un portofoliu extins care cuprinde piața internă, politica industrială, apărarea și spațiul, iar europarlamentarul român Adina-Ioana Vălean a fost susținut pentru a-și asuma responsabilitatea transportului.
Întrebat dacă Oliver Várhelyi ar fi independent de Viktor Orbán, un înalt funcționar al partidului Fidesz a declarat pentru POLITICO că, deși nimeni nu poate ști cu siguranță, „nu cred” că viitorul comisar va fi „într-adevăr” independent.
