fbpx
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

Ce se va întâmpla, acum, după ce Parlamentul European a declarat stare de urgență climatică

Parlamentul European a votat joi, 28 noiembrie, cu o mare majoritate, în favoarea rezoluției prin care se declară situație de urgență climatică în Europa, ceea ce pune presiune pe noua Comisie Europeană să livreze în primele 100 de zile de mandat Acordul Ecologic European (European Green Deal)  ambițios după ce își va prelua mandatul luna viitoare, potrivit EURACTIV.

Rezoluția a fost adoptată cu 429 de voturi pentru, 225 împotrivă și 19 abțineri în timpul unui vot plenar la Strasbourg. Cu toate acestea, există un profund dezacord cu privire la obiectivelor privind combaterea schimbărilor climatice. PPE susține o reducere a emisiilor cu „cel puțin 50%” până în 2030 (față de nivelurile din 1990), în timp ce liberalii și socialiștii susțin o creștere de până la 55%. Verzii susțin că nimic sub 65% nu este potrivit. 

„Astăzi îndeplinim așteptările cetățenilor europeni”, a declarat Pascal Canfin, un parlamentar francez care a inițiat rezoluția Parlamentului în numele grupului politic centrist Renew Europe.

„Trebuie să ne dăm seama că pentru a îndeplini acordul de la Paris există… limite foarte, foarte stricte ale dioxidului de carbon și ale altor gaze cu efect de seră pe care le putem elibera în atmosferă de acum înainte pentru următoarele sute de ani. Și dacă alegem să degajăm atât de mult în următorul deceniu, atunci nu vom putea menține temperatura sub două grade Celsius ”, a spus europarlamentarul suedez Pär Holmgren.

Alții spun că un obiectiv de reducere a emisiilor de 55% pentru 2030 este în conformitate cu informațiile științifice. „Suntem politicieni, deci trebuie să facem cunoscute societății proiectele noastre. Nu realizăm un raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC), a spus Pascal Canfin. „Redactăm ceva care se va aplica afacerilor, IMM-urilor, agriculturii, fermierilor și cetățenilor.”

Ținta preferată de Verzi de cel puțin 65% se bazează pe o recomandare a Rețelei de Acțiune Climatică (CAN) din Europa, o coaliție de 1.700 de ONG-uri a căror analiză se bazează pe un raport IPCC despre menținerea încălzirii globale sub 1,5 grade Celsius.

Raportul arată alte căi de reducere a emisiilor, dar unele cresc riscul de depășire a limitei de 1,5 grade Celsius, ceea ce oamenii de știință spun că este esențial pentru a evita consecințele cele mai periculoase.

Agenția de mediu a Organizației Națiunilor Unite a transmis marți că emisiile globale trebuie să scadă cu mai mult de 7% în fiecare an, de acum până în 2030, pentru a rămâne la limita de 1,5 grade Celsius. 

Majoritatea statelor membre ale UE și-au asumat obiectivul emisiilor zero nete până în 2050, deși Polonia, Republica Cehă și Ungaria nu se atașează în continuare acestei misiuni întrucât așteaptă fondurile europene promise care le-ar ajuta să facă tranziția către o economie ecologică.

“Europa este primul continent care declară urgență climatică și de mediu”, a spus Pascal Canfin, care este și președintele comitetului de mediu al Parlamentului European.

“Și este un mesaj foarte puternic, mai întâi pentru cetățenii europeni și pentru restul lumii, chiar înainte de COP25 și la trei săptămâni după ce Donald Trump a confirmat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris”, a declarat parlamentarul francez reporterilor după momentul votului.

Grupul Verzilor din Parlamentul European, care a criticat inițial lipsa de fond a rezoluției, a sfârșit prin a sprijini moțiunea într-un număr mare, mai ales că include o serie dintre amendamentele depuse de ei.

„Este uriaș!”, a spus Michael Bloss, un europarlamentar al Verzilor care a criticat inițial moțiunea Parlamentului. „Istorie în devenire”, a transmis grupul pe Twitter, susținând că a avut o poziție centrală în această problemă.

Rezoluția Parlamentului exercită o presiune suplimentară asupra viitoarei Comisiei Europene, prezidată de Ursula von der Leyen, pentru a livra Acordul Ecologic European, cu obiective mai mari de reducere a emisiilor de carbon pentru 2030.

Ursula Von der Leyen și-a asumat angajamentul de a transforma Europa în „primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, afirmând că va propune modificarea obiectivului climatic al UE pentru o reducere cu 50-55% a emisiilor de carbon până în 2030, de la marja actuală de 40%..

Există și așteptări care depășesc obiectivul de 55%. Europarlamentarul Verzilor Michael Bloss a cerut executivului UE să prezinte un obiectiv de „cel puțin 65% până în 2030” în legea viitoare a UE privind clima. „Protestele venite din zona științei și mișcarea Fridays for Future nu mai trebuie ignorate”, a spus europarlamentarul german.

Pascal Canfin a urmărit aceste apeluri, spunând că rezoluția Parlamentului a trimis „un mesaj foarte clar” Comisiei Europene: „Acordul Ecologic trebuie să corespundă așteptărilor” cetățenilor UE și „să facă ceea ce este necesar pentru urgența climatică și de mediu”.

„Ne așteptăm la un Acord Ecologic care să se alinieze obiectivului de reducere a emisiilor de carbon cu 55%” până în 2030, a declarat Pascal Canfin reporterilor după vot, spunând că se așteaptă la „o majoritate largă” care să susțină obiectivul de 55% în Parlamentul European, dar a a avertizat că depășirea pragului de 55% nu va fi realizabilă din punct de vedere politic.

„Dacă putem depăși asta, nu am nimic împotrivă. Dar cred că este obiectivul potrivit. Să ceri întotdeauna mai mult nu garantează o majoritate. În această etapă, nu există nicio majoritate care să vrea mai mult de atât”, a spus acesta.

Organizația non-guvernamentală pentru mediu Prietenii Pământului din Europa a publicat joi un raport privind angajamentele asumate de statele membre ale UE ca parte a proiectului Planuri Naționale pentru Energie și Climă.

Proiectele de planuri naționale au fost considerate insuficiente de către Comisia Europeană atunci când a publicat o evaluare preliminară în iunie, subliniind lacunele „substanțiale” în ceea ce privește energiile regenerabile și, în special, eficiența energetică. Țările UE trebuie să-și prezinte versiunile finale până la sfârșitul lui decembrie.

Dar ONG-ul pentru mediu a descris ultimele proiecte actualizate drept insuficiente. „Statele membre mai au o lună pentru a-și consolida Planurile Naționale pentru Energie și Climă. Este timpul să își alinieze planurile cu obiectivele Acordului de la Paris.” Termenul limită pentru finalizarea planurilor este sfârșitul acestui an.

Related posts

Avertismentul Comisiei Europene pentru zona euro: nu mai cheltuiți atât de mult!

Adelina Miron

Prima reacție a Ursulei von der Leyen după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Ce semnificație are pentru Emmanuel Macron votul de respingere dat de Parlamentul European pentru Sylvie Goulard

Adelina Miron

Discuțiile despre bugetul UE divizează statele membre

Adelina Miron

Comisia Europeană, despre România, în raportul MCV: „S-a înregistrat un regres”. Bruxelles propune ieșirea Bulgariei din MCV!

Vlad Epurescu

Margrethe Vestager și-a conturat agenda de comisar pentru următorii cinci ani. Pe ce va pune accent șefa Concurenței europene

Adelina Miron

Leave a Comment