fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Paolo Gentiloni vrea reactualizarea pragului de 3% al deficitului bugetar: „Avem provocări mai mari, acum!”

Noul comisar european însărcinat pentru Economiei, Paolo Gentiloni, a declarat că blocul european ar trebui să fixeze un grad mai mare de flexibilitate pentru regulile sale stricte privind deficitul bugetar pentru a răspunde riscurilor climatice și creșterii economice insuficiente, reiterând un apel similar din partea președintelui francez Emmanuel Macron, transmite EURACTIV.

Normele care vizează aplicarea disciplinei bugetare în rândul membrilor Uniunii Europene au apărut în urma crizei financiare și au nevoie de actualizare, a declarat Paolo Gentiloni pentru ediția de luni a cotidianului Sueddeutsche Zeitung.

„Avem provocări diferite acum: lupta împotriva schimbărilor climatice și pericolul de a ne confrunta cu o creștere economică redusă și o inflație scăzută pe o perioadă extinsă”, a spus acesta. 

Așa-numitul pact pentru „Creștere și Stabilitate” al UE limitează statele membre să atingă un prag maxim în cazul deficitului bugetar la 3% din PIB și în cazul datoriei publice la 60% din PIB.

Criticii au susținut mult timp că țările au nevoie de mai multă flexibilitate pentru a putea cheltui acolo unde este nevoie pentru a stimula creșterea și pentru a combate criza economică.

Emmanuel Macron s-a alăturat recent acestor apeluri: „avem nevoie de politici mai expansioniste, pentru a investi mai mult. Europa nu poate fi singura zonă care să nu facă asta”, a declarat președintele francez pentru The Economist.

Dezbaterea despre limita de trei procente „aparține unui alt secol”, a adăugat Emmanuel Macron.

Paolo Gentiloni, fost premier de centru-stânga în Italia, a declarat că va lansa „consultări” cu privire la aspectele pozitive și negative ale regulilor în vederea formulării unei propuneri „în a doua jumătate a anului 2020”.

Franța este unul dintre cei mai puternici adversari ai normelor bugetare actuale. Insistențele Italiei în privința reformei s-au confruntat cu o opoziție aprigă din partea națiunilor mai înstărite ale UE care cer slăbirea presiunii asupra cheltuielilor uriașe ale Romei.

Related posts

De ce Manfred Webber, Iratxe Garcia și Dacian Cioloș nu au vrut să se întâlnească vineri cu Emmanuel Macron și cu Ursula von der Leyen

Vlad Epurescu

Prima reacție a Ursulei von der Leyen după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Polonia nu se lasă și îi da peste cap planul Ursulei von der Leyen pentru Acordul Ecologic European

Adelina Miron

Ce conexiuni cu Rusia ar fi avut László Trócsányi, candidatul maghiar la funcția de comisar european pentru Extindere

Adelina Miron

De ce nu are România o strategie de comerț exterior? Iuliu Winkler: „România nu a avut niciu obiectiv politic în timpul președinției UE!”

Vlad Epurescu

Noile normele de protecție socială ale Comisiei Europene îi afectează pe lucrătorii transfrontalieri

Adelina Miron

Leave a Comment