Balcanii de Vest trebuie să aibă o perspectivă credibilă pentru aderare la Uniunea Europeană întrucât este în interesul geopolitic al Europei, a declarat comisarul desemnat pentru Extindere și Vecinătate al Ungariei în timpul audierii din 14 noiembrie din Parlamentului European, transmite EURACTIV.
Ungaria l-a desemnat pe Olivér Várhelyi, după ce Parlamentul European l-a blocat pe predecesorul său, László Trócsányi, propus de premierul Viktor Orbán, invocând un posibil conflict de interese. Ungaria va păstra portofoliul Extinderii, în ciuda unor speculații contrare.
Desemnarea lui Oliver Varhelyi a venit într-un moment de slăbiciune în ceea ce privește perspectiva de extindere a UE, după ce Franța a blocat deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord în octombrie.
Balcanii de Vest
Balcanii de Vest au o perspectivă clară de aderare la UE, iar „acțiunea noastră este de a sprijini acest lucru”, le-a declarat Oliver Varhelyi eurodeputaților, asumându-și implicarea în deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord „cât mai curând posibil”, deoarece țările „respectă cerințele noastre.”
“Miza, aici, este credibilitatea Europei în regiune și nu numai”, a adăugat el, subliniind că intenționează să aprofundeze cooperarea sectorială cu țări pregătite nu numai din regiunea Balcanilor de Vest, ci și cu cele care sunt membre ale Parteneriatului Estic.
„UE trebuie să fie pregătită să accepte regiunea, iar reformele interne pot merge mână în mână cu extinderea Uniunii”, a adăugat el.
Întrebat de eurodeputatul Renew Europe, Ilhan Kyuchyuk, cum intenționează să convingă Consiliul European să-și schimbe decizia, Varhelyi a spus că dorește ca Albania și Macedonia de Nord să deschidă negocierile de aderare înaintea summitului Balcanilor de Vest din Zagreb în luna mai.
Varhelyi a subliniat, de asemenea, că va trebui să se ocupe de preocupările existente, în principal legate de corupție și de cererile false de azil și să colaboreze cu partenerii pentru a atenua aceste probleme cu scopul atenuării procesului în următoarele două luni.
Comentând perspectiva unei posibile metodologii noi în cadrul discuțiilor de aderare, candidatul maghiar a subliniat că nu este necesară modificarea cadrului general de negociere.
Întrebat despre perioada de aderare pe care o preferă, Oliver Varhelyi a spus că, în cinci ani viziunea sa ar presupune „o mai mare dezvoltare a Balcanilor de Vest, pace între Kosovo și Serbia, negocieri de aderare foarte avansate cu Albania și Macedonia de Nord și o Serbie care este pregătită să se alăture”.
El a recunoscut că, deocamdată, acesta este „doar un vis”, dar le-a spus europarlamentarilor că „fără ambiție, nu vom avea nicio realizare”.
De asemenea, candidatul maghiar a dat asigurări că, împreună cu prim-diplomatul șef al UE, Joseph Borrell, va lucra în anul 2020 la rezolvarea dialogului sistat dintre Pristina și Belgrad.
Deși a oferit comentarii puține asupra altor țări din Balcanii de Vest (fără să menționeze Muntenegrul, cel mai avansat candidat, de exemplu), atunci când s-a referit la perspectivele de aderare ale Bosniei, Varhelyi a avertizat că „nu poate deveni o țară candidată până când nu implementează reformele necesare”.
Parteneriatul Estic
Întrebat cum intenționează să găsească o modalitate de a revigora dialogul cu țările Parteneriatului Estic, Oliver Varhelyi a spus că printre ideile sale se află ajutor financiar din partea UE pentru „a crea o economie de piață care să reziste presiunilor exterioare și să producă un climat pentru investiții.”
Obiectivul geopolitic al UE este de a crea „stabilitate în Parteneriatul Estic”, a mai spus acesta eurodeputaților.
„Mai sunt lucruri de făcut” pentru acordurile privind Zona de Liber Schimb Profundă și Cuprinzătoare (DCFTA), dar dacă țările EaP sunt gata să se angajeze mai mult, „atunci ar trebui să le integrăm în cât mai multe domenii politice”.
În ceea ce privește sfera de securitate a angajamentului cu aceste țări, Varhelyi a vorbit despre „responsabilitatea specială” a UE față de Ucraina și a spus că țara are nevoie de sprijin pentru a recăpăta controlul deplin asupra teritoriului său.
În ceea ce privește Moldova, el a spus că asistența financiară a UE acordată Moldovei va fi suspendată dacă nu vor continua reformele din țară.
Turcia
Întrebat despre relația de extindere destul de dificilă a UE cu Turcia, Varhelyi a declarat că UE trebuie să reevalueze parteneriatul, deoarece procesul în sine „este deja în impas”, dar a avertizat că finalizarea negocierilor fără aderare este o mișcare gravă care nu va fi decisă de un comisar, ci de statele membre.
„Nu trebuie să uităm că Turcia este al doilea cel mai mare aliat al NATO”, a adăugat el, afirmând că o astfel de decizie fundamentală ar necesita „luarea în considerare a tuturor factorilor”.
Turcia și Ungaria și-au consolidat recent relațiile, Orban participând la un Consiliu Turcesc și întâlnindu-se cu Recep Tayyip Erdoğan în octombrie.
Toți oamenii lui Orban?
Așa cum era de așteptat, audierea lui Varhely s-a concentrat puternic și pe independența sa față de guvernul premierului ungar Viktor Orban de la Budapesta, aflat în opoziție cu Bruxelles-ul cu privire la respectarea statului de drept.
„Avem nevoie de dovada independenței tale”, a avertizat europarlamentarul Raphaël Glucksmann (S&D) în timpul audierii, întrebându-se dacă candidatul va condamna democrația iliberală care s-a dezvoltat în Ungaria.
Varhelyi s-a apărat de acuzațiile conform cărora ar fi „omul lui Orban” și a continuat să repete că activitatea sa anterioară și cea viitoare în Comisia Europeană va demonstra că va „urma linia UE, și doar linia UE ”, iar în calitate de comisar nu va accepta nicio ingerință în portofoliul său din partea niciunui guvern.
Răspunzând la o întrebare privind o situație ipotetică în care ar fi obligat să condamne guvernul Ungariei, acesta a spus că „nu voi avea de ales decât să iau o poziție, da, și să apăr valorile UE.”
