fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

Nouă promisiuni făcute de Ursula von der Leyen, noul președinte al Comisiei Europene. Ce va face în primele 100 de zile

ursula von der leyen

Ursula von der Leyen, candidatul PPE susținut de Consiliul European la șefia Comisiei, a trecut cu bine peste procedura de învestitură din Parlamentul European, obținând 383 de voturi, cu 9 peste pragul limită. Într-un discurs programatic, ea a enunțat, în plenul Parlamentului European, principalele direcții de acțiune, pentru următorii cinci ani, a instituției pe care o va coordona. Atenția noului șef al Comisiei Europene s-a concentrat asupra politicilor climatice și a celor din domeniul migrației, cele două teme ocupând aproape un sfert din timpul alocat discursului său.

Marți, 17 iulie, a fost o zi plină de emoție pentru Ursula von der Leyen. Ușor teatrală, cu gesturi largi și cuvinte apăsate, von der Leyen a încercat, într-un discurs programatic, să se conecteze la plenul unui Parlament European, fragmentat și nemulțumit că rolul său, în procesul de selecție a candidatului pentru președinția Comisiei Europene, a fost diminuat de negocierile din Consiliul European.

Interacțiunea cu sala a fost interesantă. Ursula von der Leyen a primit aplauze la scenă deschisă atunci când a anunțat că egalitatea de gen va fi unul dintre criteriile în alegerea membrilor Comisiei Europene, a fost huiduită atunci când a spus că deciziile de politică externă ar trebui adoptate prin majoritate calificată și a stârnit râsete ironice atunci când a promis îmbunătățirea sistemului Spitzenkandidaten. Surprinși în timpul transmisiei, câțiva lideri europeni n-au părut că vibrează la cuvintele Ursulei von der Leyen. În câteva momente cheie, limbajul corpului i-a trădat pe câțiva lideri europeni. Ska Keller părea să pună la îndoială tot ceea ce spunea von der Leyen, Guy Verhofstadt privea reflexiv iar Iratxe García Pérez aplauda mai mult pentru importanța momentului.  

Totuși, de-a lungul unui discurs circular care s-a întins pe durata a 33 de minute și 40 de secunde, Ursula von der Leyen s-a folosit de foarte multe simboluri. Cu ajutorul lor, a creat imagini pentru a le reflecta puternic, ca prin niște oglinzi, în direcțiile sale de acțiune pentru mandatul de cinci ani în fruntea Comisiei.

A subliniat că este mama a șapte copii atunci când a vorbit despre măsurile sociale pe care le va întreprinde, a amintit despre faptul că a găzduit un tânăr sirian refugiat atunci când a enunțat propunerile în domeniul migrației, a punctat că este născută la Bruxelles, în inima Europei, atunci când continentul se ridica din ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial și, la final, a vorbit despre tatăl său și definiția sa despre familie atunci când a vrut să arate de ce Uniunea Europeană trebuie să rămână unită, în ciuda diferențelor de opinie.

În debutul discursului său, Ursula von der Leyen a făcut referire la prima femeie care a ocupat o funcție europeană de top. Este vorba despre Simone Veil, care, din 1979 până în 1982, a fost prima președintă a Parlamentului European nou, ales prin vot universal. A fost prima voce din Franța care s-a luptat în politica europeană pentru ca femeile să nu ajungă niște jetoane în birourile ministeriale dominate de bărbați și s-a făcut remarcată pentru că a reușit, la insistențele sale, să treacă legea avortului. „Datorită ei și a altor figuri cheie ale UE pot, astăzi, să vin în fața dumneavoastră și să vă prezint viziunea mea pentru Europa. Pot spune că, în sfârșit, 40 de ani mai târziu, o femeie este candidat pentru președinția Comisiei Europene”, avea să afirme Ursula von der Leyen.

După o incursiune prin biografia și experiența sa profesională, van der Leyen a enunțat principalele provocări pe care Uniunea Europeană trebuie să le înfrunte: efectele globalizări economiei mondiale, digitalizarea, schimbările climatice și schimbările demografice.

Pentru a face o Uniune mai unită și mai prietenoasă pentru cetățenii săi, Ursula von der Leyen a făcut 9 mari promisiuni

.

Ce înseamnă Green Deal-ul: „Emisiile trebuie să aibă un preț care să ne schimbe comportamentul”

„Cea mai mare responsabilitate este să ținem planeta sănătoasă”. Așa și-a început Ursula von der Leyen discursul, anunțând că și-a propus ca Europa să devină primul continent care să nu mai genereze dioxid de carbon în anul 2050. Pentru aceasta, a propus revizuirea țintelor de decarbonare pentru anul 2030 și, ca prioritate pentru primele 100 de zile, transpunerea acestor obiective într-un act normativ.

Pentru a susține această tranziție, Ursula von der Leyen a anunțat transformarea „unor părți” din BEI, pentru a deveni o Bancă a Climei, mobilizarea a 1 trilion de euro pentru investiții, o taxă de carbon la graniță, orientată, mai mult ca sigur, spre industria auto și înființarea unui Fond al Tranziției Juste, care să susțină regiunile sărace din UE monoindustriale. Acest lucru ar presupune ca Platforma Regiunilor Carbonifere în Tranziție să beneficieze de propria linie bugetară.

Taxe pentru corporațiile tech și sprijin pentru IMM-uri

Ursula von der Leyen a creat o antiteză între giganții din sectorul tehnologiei și IMM-urile europene. În opinia sa, primele entități și-au construit, în UE, reputația pe baza oportunităților de piață și cu ajutorul unei forțe de muncă bine pregătită, însă nu plătesc taxe pe măsura beneficiilor de care se bucură. IMM-urile, în schimb, sunt încorsetate în bariere iar soluția lui von der Leyen este finalizarea pieței unice de capital și taxarea giganților tech în concurență cu profiturile pe care le obțin.

O Europă mai socială

Experiența de patru ani în funcția de ministru al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania i-a oferit Ursulei von der Leyen platforma perfectă pentru a enunța o serie de măsuri importante.

Stabilirea unui salariu minim pe economie european în funcție de diversitatea piețelor muncii, înființarea unei scheme de reasigurare a șomajului pentru momentele când economia UE va fi lovită de șocuri externe, reducerea șomajului în rândul tinerilor prin buna funcționare a Garanției pentru tineri, triplarea bugetului Erasmus și înființarea Garanției Copilului, „pentru a ne asigura că fiecare copil din Europa, care se află în risc de sărăcie și excluziune socială, are acces la cele mai de bază drepturi”, au fost cele mai nuanțate măsuri pe care von der Leyen le-a anunțat. 

Egalitate de gen între membrii Comisiei Europene     

Ursula von der Leyen le-a cerut statelor membre să vină cu propuneri de comisari de așa natură încât componența Comisiei să fie echilibrată între bărbați și femei. Ea a amintit că, în cei 61 de ani de existență a UE, au fost 183 de comisari, din care doar 34 femei. „Dacă statele membre nu vor propune un număr suficient de comisari de sex feminin, nu voi ezita să cer noi nume”, a spus von der Leyen.

Mecanism UE de protejare a statului de drept

Amintind despre libertățile și drepturile câștigate de europeni după cel de-Al Doilea Război Mondial, noul președinte al Comisiei Europene a scos în evidență importanța respectării domniei legii. Antidotul pentru „despoții luminați” din UE și statele care au alunecat pe panta iliberalismului este un set comprehensiv de instrumente care să protejeze statul de drept. Von der Leyen: „Nu trebuie să existe niciun compromis atunci când trebuie să fie respectată legea. Ca să fiu clară, noul instrument nu este o alternativă la cele existente, ci este unul în plus”.

Soluții pentru criza refugiaților

Marea Mediterană a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai mortale granițe din lume. Gestionarea fluxului de refugiați dinspre Cornul Africii a ridicat numeroase provocări pentru statele aflate în vecinătatea mării, provocând, inclusiv, schimbări fundamentale în politica europeană.

Reducerea imigrației ilegale, îmbunătățirea coridoarelor umanitare, combaterea crimei organizate și suplimentarea numărului de agenți Frontex până în 2024 ar trebui să fie parte dintr-un Pact pentru Migrație și Azil. Acest pachet de măsuri va fi completat cu investiții și măsuri pentru stabilitate și securitate oferite statelor care sunt pe rutele de tranzit, pentru a putea vorbi despre o zonă Schengen funcțională.

Deciziile de politică externă luate prin majoritate calificată

Astăzi, la nivelul UE, hotărârile dintr-o serie de domenii de politică sunt în continuare adoptate sistematic cu unanimitate de voturi. Printre aceste domenii se numără și politica externă. Anul trecut, Jean-Claude Juncker, în discursul despre Starea Uniunii, a făcut propunerea ca deciziile de politică externă să se ia cu majoritate calificată, așa cum se procedează în cazul hotărârilor ce țin de strategia comercială a Uniunii.

Aceasta este și soluția Ursulei von der Leyen pentru ca Europa să aibă „o voce mai puternică și mai unită în lume.” A vorbit, totuși, despre nevoia de curaj în luarea acestei decizii, semn că este un subiect extrem de sensibil.

Totodată, spune șeful Comisiei, trebuie să existe un echilibru între apartenența la NATO și interesele europene care ar trebui manifestate prin Uniunea Europeană a Apărării.

Extinderea termenului limită pentru Brexit

Marea Britanie ar trebui să se hotărască asupra modului în care va ieși din Uniunea Europeană până pe 31 octombrie. Prioritățile pentru Comisie, în acest caz, sunt protejarea drepturilor conferite cetățenilor din blocul UE și asigurarea păcii și stabilității la granița cu Irlanda. „Sunt pregătită să acord o extindere a termenului limită pentru Brexit, dacă va fi nevoie de acest lucru. În orice caz, Marea Britanie va rămâne partenerul nostru, aliatul nostru și prietenul nostru”, a spus von der Leyen.

Îmbunătățirea sistemului Spitzenkandidaten

A fost ultimul topic abordat de noul președinte al Comisiei. Și a fost și cel mai neconfortabil, ținând cont că a ajuns în această postură tocmai evitându-se această procedură instituțională pe care Comisia și Parlamentul au încercat să o transforme într-o cutumă. „Vreau ca cetățenii europeni să joace un rol mult mai important în modelarea viitorului Uniunii. Vreau să își spună cuvântul într-o Conferință a Europei care să înceapă în 2020 și să țină 2 ani. Vreau să muncim împreună ca să îmbunătățim sistemul Spitzenkandidaten. Trebuie să-l facem mai vizibil, să se adreseze unui electorat mai larg și să vorbim despre listele transnaționale la alegerile europene ca un instrument complementar la democrația europeană. Susțin dreptul de inițiativă legislativă a Parlamentului European”, a încheiat von der Leyen.    

Related posts

Conflictele dintre Consiliul European, Comisie și Parlament blochează agenda Bruxelles-ului

Adelina Miron

Europa definește ceea ce investitorii pot numi „ecologic”. Legea „taxonomiei” își propune să atragă capital pentru a atinge obiectivele climatice ale UE

Adelina Miron

Noile normele de protecție socială ale Comisiei Europene îi afectează pe lucrătorii transfrontalieri

Adelina Miron

Trei scenarii pentru reforma Uniunii Europene. Federalizare, descentralizare sau reforma economiilor naționale?

Adelina Miron

Propunerea președinției finlandeze la Consiliul Uniunii Europene privind bugetul pe 7 ani al UE adâncește falia dintre țările europene

Adelina Miron

Uniunea Europeană va pune capăt monitorizării corupției în Bulgaria, dar nu și în România. Douăsprezece obiective pe care țara noastră le are de îndeplinit

Adelina Miron

2 comments

avatar
Este pregătit Bruxelles-ul pentru a combate schimbările climatice așa cum vrea Ursula von der Leyen? September 7, 2019 at 6:10 pm

[…] climatice ale Ursulei von der Leyen din cadrul “Green Deal” au fost hotărâtoare în decizia Parlamentului European de a o aproba ca următor președinte al […]

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia