fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

Mircea Diaconu, un actor grăbit și îmbogățit în Parlamentul European: atacuri la adresa statului de drept, vorbe de duh și, acum, aspirații de președinte al României

Mircea Diaconu

După ce s-a luptat în Parlamentul European cu “Statul Paralel”, Mircea Diaconu este pregătit să interpreteze în această toamnă un nou rol. De data aceasta, vine pe scena politică românească, una mult mai întunecată decât cea a Teatrului Nottara, acolo unde acesta s-a consacrat în anii comunismului și vrea să candideze la alegerile prezidențiale din această toamnă.

Aducând mai degrabă a personaj de satiră comică decât a politician cu o agendă consistentă de politici publice, Mircea Diaconu pare că vrea să-l interpreteze și în viața reală pe domnul Jourdain.

După un mandat de cinci ani de europarlamentar care i-a adus venituri de aproape 1 milion de euro, Mircea Diaconu pare că trăiește o dramă existențială, la fel ca personajul principal din “Burghezul Gentilom”. Simte că îi lipsește ceva.

În cazul lui Mircea Diaconu, nu este vorba despre vreo dorință de a deveni o persoană cultivată și rafinată, la fel ca cea a personajului din scrierea lui Molliere, piesă în care Diaconu a jucat, ba nici mai mult nici mai puțin, vrea să fie salvatorul țărișoarei, candidând ca independent la alegerile prezidențiale, dar susținut de Pro România și de ALDE.

Dar, oare, experiența din Parlamentul European, îl recomandă și îi oferă o carte de vizită de anvergură pentru a ajunge în fruntea României, o țară care are nevoie mai mult ca oricând să-și consolideze parcursul european?

“Trebuia să ajung membru în Parlamentul European ca să îmi dau seama cât de mic este un minut”

Ajuns în Parlamentul European direct din emisiunile Antenei 3, pe 16 Iulie 2014, Mircea Diaconu rostea prima sa alocuțiune în plenul de la Strasbourg. Eurodeputații dezbăteau, la acea vreme, mai multe soluții pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor, cel mai afectat segment după criza economică ce lovise, în special, zona euro (Grecia și Spania au resimțit cel mai tare șocul).

Multe dintre propuneri priveau alocarea unor fonduri pentru a contrabalansa acest fenomen despre care, ulterior, s-a vorbit ca despre o generație pierdută a Uniunii Europene. Pe principiul că mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește niciun ban, Mircea Diaconu a avut o idee mai bună pentru a combate șomajul în rândul tinerilor: un îndemn la reflecție.

“Ecuația fericirii, împlinirii în viață este raportul între ceea ce crezi că poți să faci și ceea ce într-adevăr știi să faci. Întrebarea care se pune întotdeauna între un angajator și un tânăr este: „ce știi să faci?”. La întrebarea asta răspundem foarte greu, tineri dau bătrâni”, spunea Mircea Diaconu. Oare, la bătrânețe, Mircea Diaconu a aflat răspunsul?

“Republica Moldova, un pământ între două ape, o mulțime de dealuri blânde, pline cu viță-de-vie deasupra”

Într-un moment în care, Parlamentul European dezbătea posibilitatea încheierii unui acord de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, argumentele cheie ale lui Mircea Diaconu, care a simțit nevoia să ia cuvântul, s-au concentrat în jurul peisajelor idilice aflate la depărtare de agitația și tumultul progresist al Bruxelles-ului. În centrul acestui tablou, Mircea Diaconu a plasat “cramele în care stau vinuri foarte vechi și foarte bune. Le țin acolo sub pământ pentru că toate marile războaie au trecut peste ei”.

În opinia sa, cam acestea erau argumentele pentru are UE trebuia să încheie un acord de asociere cu Republica Moldova, nu lucruri concrete prin care să le oferim vecinilor de peste Prut o alternativă la Rusia.

Un singur lucru demn de luat în seamă a spus Mircea Diaconu despre acest subiect: tendințele expansioniste ale Bucureștiului sunt o pură aberație.

“Ca discuția despre statul de drept să fie completă, trebuia să aveți aici și un infractor din România”

Înainte să derapeze și să își asume o retorică orientată împotriva principiilor statului de drept și a valorilor europene, Mircea Diaconu a fost raportor pe două proiecte culturale destul de importante. Primul document (2015) se referea la o abordare integrată a patrimoniului cultural european iar cel de-al doilea (2016) privea propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al patrimoniului cultural.

Ulterior, însă, odată ce Liviu Dragnea a preluat controlul din umbră al guvernării României, Mircea Diaconu a luat de patru ori cuvântul în Parlamentul European pentru a mistifica situația justiției din România și provocările la adresa statului de drept.

La două zile de la publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu, Mircea Diaconu spunea, în Parlamentul European, că „în clipa în care lumea iese afară în stradă nu se întâmplă nimic și pot să-și spună păsul, este justiție în România în clipa în care va fi tranșat acest diferend în justiție.” Minimizarea manifestațiilor și a eventualelor efecte negative ale acestor schimbări în legislația penală au marcat o întreagă retorică folosită de PSD și de ALDE în acești trei ani de guvernare.

Dacă pe 7 februarie 2018, Mircea Diaconu afirma că „e adevărat că și eu, vă mărturisesc, sunt îngrijorat de statul de drept din România, cred că are probleme”, pe 15 aprilie 2019, același Mircea Diaconu spunea că „mi-e greu să înțeleg cum putem vorbi despre ceva, care se numește stat de drept, care nu e definit. Din păcate, trebuie să spun, aici e doar zgomot”.

Mircea Diaconu a spus, în plenul Parlamentului European că, „în urmă cu vreo zece ani, s-au modificat legile justiției, fără nicio dezbatere publică, prin asumare de răspundere” (asta pentru a justifica ordonanțele de urgență ale Guvernului), totul fiind doar „mărunte jocuri politice care riscă să distrugă toată construcția – în românește să spune «șandramaua»”.

Merită de spus că, înainte să ajungă la Strasbourg, atunci când era manager al Teatrului Nottara, Mircea Diaconu a fost implicat într-un scandal de nepotism, întrucât și-a angajat acolo propria soție (pe Diana Lupescu), pe post de regizor artistic gradul I, și a remunerat-o din fondurile Teatrului pe contracte ce implică drepturi de autor. Totuși, după un proces îndelungat, a fost găsit nevinovat.

Related posts

Bas Eickhout, despre eșecul verzilor în Est: „Partidele ecologiste din regiune au criticat modelul american, ceea ce, pentru țările de-aici, a fost colacul de salvare!”

Vlad Epurescu

De ce europarlamentarii de la Renew și S&D l-au blocat pe Oliver Varhely și i-au cerut să răspundă la întrebări suplimentare

Adelina Miron

Cât de important este că Ungaria va primi portofoliul pentru Extindere și care sunt marile provocări

Adelina Miron

Poate Europa să preia frâiele comerțului internațional? Care sunt provocările

Adelina Miron

În Uniunea Europeană, subvențiile pentru agricultură i-au îmbogățit pe cei aflați la putere și au creat o „mafie agricolă”

Adelina Miron

Marile provocări în calea adoptării noului buget multianual al UE

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia