europolitics
Bruxelles Parlamentul European

Marii câștigători și marii perdanți după alegerile europarlamentare

Aceste alegeri europene nu au reprezentat un concurs de idei cu o narațiune continentală de ansamblu, ci au fost marcate, mai de grabă, de o serie de lupte naționale și regionale.

Pentru Populari și Socialiști, adică cele două mari blocuri politice din Parlamentul European (fiecare dintre ele au pierdut aproape un sfert din voturile din 2014) ar trebui să existe un sentiment de ușurare că rezultatele nu au fost mai rele decât par, în realitate.

Participarea la vot a crescut dramatic, făcând din procesul de votare cel mai mare câștig al acestui scrutin, după 40 de ani de participare în scădere. Dopurile de la șampanie vor sări la Bruxelles dacă autoritățile electorale naționale confirmă luni că cifra de participare magică de 50% a fost atinsă (în prezent se estimează că va atinge 50,95%).

Partidul Popular European a căzut sub 25% pentru prima dată din 1989, iar Socialiștii se situează la aproximativ 20%. Aceasta este cea mai proastă performanță după alegerile directe ale Parlamentului European care au început în 1979.Micile victorii au venit în Italia, acolo unde Partidul Democrat a trecut pe locul 2, deasupra Mișcării de 5 Stele și a obținut 19 locuri. Și în Spania, Partidul Socialist a câștigat o victorie clară și a crescut la 18 locuri în noul Parlament European. În Grecia, Noua Democrație aliniată la PPE va câștiga 9 locuri. Prin victoria convingătoare obținută în fața partidului de guvernământ de extremă stânga, Syriza, Noua Democrație l-a determinat pe premierul Alexis Tsipras să organizeze alegeri naționale în iunie.

Dintre partidele care au crescut, alianța vicepremierului italian Matteo Salvini s-a descurcat cel mai bine – dublându-și, în esență, prezența în Parlamentul European până la 70-75 de locuri.Colegii Ligii Nordului vor avea noroc să conducă al patrulea cel mai mare grup din Parlament.

Alianța liberală ALDE a câștigat, de asemenea, aproximativ 35 de locuri, datorită în special mișcării En Marche a lui Emmanuel Macron, care a lovit 100-105 de locuri și a ocupat locul al treilea.

“Valul verzilor” din UE este limitat atât din punct de vedere real cât și din punct de vedere geografic. Partidele verzi au terminat pe locul doi și trei în țări precum Germania, Franța, Finlanda și Luxemburg. Cu toate acestea, partidele verzi nu au câștigat locuri în Europa de Sud și de Est. Ele au câștigat doar două locuri în Europa Centrală, mai exact în Austria. Chiar și așa, o creștere a sprijinului pentru verzii din Marea Britanie înseamnă că grupul va învinge alianța lui Salvini.

Partidele eurosceptice au avut cel mai rezultat în Ungaria, acolo unde partidul de guvernământ al lui Viktor Orbán, Fidesz, a obținut 53 de procente, suficient pentru 13 locuri în Parlamentul European. Euroscepticii au câștigat 62% din sufragii, în Ungaria. Fidesz va trebui acum să decidă dacă să modereze și să rămână în cadrul PPE sau să se alăture unui grup de partid eurosceptic. Rezultatul poate afecta puterea de negociere a PPE pentru funcțiile de top cum ar fi președintele Comisiei Europene. În Polonia, euroscepticii au capturat 53% din voturi. Și în Parlament, partidele eurosceptice arată că vor termina scrutinul cu 235 de locuri.

În Marea Britanie, Partidul Brexit al lui Nigel Farage, care dorește ca țara să iasă din UE cu sau fără o înțelegere, a ocupat primul loc la nivel național, apropiindu-se de aproape o treime din voturile exprimate. Dar această victorie a fost contrabalansată de valuri puternice pentru partidele care nu au existat, practic, până la aceste alegeri, în special liberal-democrații, care se așteaptă să fie pe poziția a doua, cu o cincime din voturi.

Partidele predispuse la scandal au avut tendința de a plăti un preț greu. Partidul social-democrat român a obținut un sfert din sufragii și a pierdut 7 din cele 16 locuri ale acestora din Parlamentul European. Electoratul român a pedepsit PSD pentru asaltul la adresa dezmembrării statului de drept iar Alianța 2020 USR PLUS are șanse să treacă chiar pe locul 2. Expații români s-au aliniat ore întregi pentru a se deplasa la urnele de vot, imaginile cu cetățenii nemulțumiți că nu au apucat să-și exercite un drept constituțional făcând înconjurul Europei.

FPÖ a pierdut sprijinul după așa-numitul scandal Ibiza, în care vice-cancelarul austriac, Heinz-Christian Strache și lider partidului încerca să facă schimb de contracte publice cu niște presupuși oligarhi ruși pentru sprijinul campaniei electorale. Partidul a ajuns pe locul al treilea cu 17,2%, în scădere cu 3 puncte procentuale de la alegerile generale din 2017.

Partidul Popular Danez, al cărui membri au fost în mod regulat prinși în investigații legate de cheltuieli nejustificate ale banilor UE în ultimii cinci ani, au pierdut mai mult de jumătate din voturi și două dintre cele trei locuri alocate. Unul dintre aliații-cheie ai lui Salvini, Anders Primdahl Vistisen, și-a pierdut locul în Parlamentul European.

În Estonia, Partidul Popular Conservator de extremă dreapta, după nici măcar o lună de guvernare, a fost pedepsit la urne și învins de micuțul partid social-democrat, câștigând doar un singur loc în PE.

Raliul electoral al partidului Frontul Național, condus de Marin Le Pen, a câștigat în Franța o cotă de vot importantă, dar a fost o victorie goală de conținut. Partidul său a pierdut sprijinul față de 2014, asta în ciuda faptului că a venit al doilea în alegerile prezidențiale franceze din 2017 și oportunitatea de aur prezentată de un electorat supărat pe stilul de guvernare al lui Macron. Pe de altă parte, el ar putea forma un mic nou front progresiv, care va acționa ca un echilibru de putere în voturile Consiliului, Comisiei și Parlamentului European.

Related posts

Zece concluzii din raportul tehnic al MCV care arată cât de nocive au fost modificările aduse de guvernarea PSD-ALDE-UDMR la Legile Justiției

Vlad Epurescu

Manfred Weber, Udo Bullman și Ska Keller, mesaj la unison: „Nu acceptăm ce s-a întâmplat în România!”

Vlad Epurescu

Ultima provocare pentru Comisia Juncker. Care sunt mizele noului buget al UE

Vlad Epurescu

Cum ar arăta UE dacă Angela Merkel ar ajunge președintele Consiliului European

Vlad Epurescu

Marile teme de dezbatere înainte de alegerile europene: statul de drept și salariul minim european

Vlad Epurescu

Cu ce am rămas după ce Bulgaria și-a terminat președinția prin rotație a Consiliului UE

Vlad Epurescu

Leave a Comment