fbpx
europolitics
Energie Bruxelles Politici

Marele risc al Ursulei von der Leyen: asumarea unor noi ținte pentru reducerea dioxidului de carbon

Ursula van der Leyen a trecut prin testul audierilor organizate de principalele grupuri politice din Parlamentul European. Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene a abordat tema politicilor pentru combaterea schimbărilor climatice în toate rundele de dezbateri cu Popularii, cei din Renew, cu S&D și cu Verzii. Marți, Parlamentul European se va întruni în sesiune plenară iar Ursula van der Leyen va afla dacă va fi sau nu noul președinte al Comisiei Europene.

În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a reușit să fie lider mondial în implementarea unor politici care au promovat tehnologiile de producție a energiei regenerabile. Următoarea decadă va fi, însă, crucială. Pentru a se încadra în țintele Acordului de la Paris și în noul format de măsuri adoptate în cadrul Pachetului Energie Curată, Uniunea Europeană trebuie să transforme profund sectoare strategice, precum cel al energiei, transporturile sau industria. Decarbonarea economiei, pentru a atinge obiectivele climatice în anul 2030, va trebui făcută în așa fel încât să nu afecteze competitivitatea, securitatea energetică și comunitățile din zonele mono-industriale. 

Având de trecut această paletă variată de provocări, angajamentele Ursulei van der Leyen au stârnit reacții mixte din partea grupurilor politice care au audiat-o. Dacă Renew și Socialiștii s-au limitat doar la a valida tema politicilor în domeniul schimbărilor climatice drept una dintre priorități, Verzii au fost mult mai vehemenți, afirmând că nu au fost convinși de discursul Ursulei van der Leyen.

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene a avansat în timpul audierilor un nou obiectiv pentru anul 2030 în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon. Dacă Ursula van der Leyen a vorbit despre creșterea procentului de decarbonare de la 40% la 50%, Verzii își doresc o țintă de 55% în timp ce PPE vizează un obiectiv de 45%.  

Ursula von der Leyen:

Toți cei din această sală știm că nu mai avem timp și că trebuie să acționăm. Mă angajez pe deplin la obiectivul de emisii zero net de carbon până în 2050. Vreau ca Uniunea Europeană să fie primul continent care reduce la zero emisiile de carbon

Va trebui să fim mai ambițioși când vine vorba despre obiectivele noastre privind politicile climatice, din 2030. Cred că trebuie să extindem sistemul ETS de comerț cu certificate de carbon în domeniul aviației, în sectorul maritim, trebuie să ne uităm îndeaproape la modul în care am consolidat tranziția în industriile noastre, deoarece acest lucru va necesita o mulțime de investiții

Există o oportunitate imensă pentru dezvoltarea economică în atingerea obiectivelor climatice. Dacă ne referim mai întâi la finanțarea ecologică, dacă vom investi foarte mult în cercetare și în tehnologiile asociate, dacă vom fi primii care vor face acest lucru, dacă transformăm Banca Europeană de Investiții în Banca Europeană pentru Climă, o bancă verde, vom fi modele la nivel mondial

Între PPE și S&D a fost atins, deja, un consens politic. Ursula van der Leyen a vorbit despre emisii zero net de carbon în anul 2050, ceea ce înseamnă că statele membre pot folosi combustibili fosili în consumul primar de energie și în mixul de energie electrică chiar și după anul 2050, dacă nu vor emite dioxid de carbon. Acest lucru este mulțumitor pentru cele două familii politice europene întrucât dă o șansă, aparent, producției de gaze naturale.

Despre emisii zero net de dioxid de carbon a vorbit și Dacian Cioloș, președintele Renew, semn că Ursula van der Leyen are, deja, un sprijin suficient pentru a trece cu bine peste votul de marți, din Parlamentul European, chiar dacă Verzii au confirmat că vor vota împotriva ei.

Cărbunele va fi sacrificat mai repede. Ce se va întâmpla, însă, cu comunitățile miniere?

Vrând să obțină o cât mai largă susținere, Ursula van der Leyen a lăsat de înțeles că va urma o ieșire din producție a cărbunelui mult mai rapidă decât ne-am fi așteptat. Soluția din prezent pentru comunitățile mono-industriale din UE construite în jurul exploatării de cărbune a fost Platforma Regiunilor Carbonifere aflate în Tranziție.

Acesta este un mecanism creat de Comisia Europeană care pune la dispoziție fonduri structurale care să finanțeze proiecte economice alternative în zonele miniere unde producția de cărbune s-a oprit. Problema acestui framework este că încă nu a produs rezultate consistente.

Van der Leyen nu a amintit absolut deloc în discursurile ei de săptămâna aceasta despre impactul social al eliminării cărbunelui din producerea de energie și nici despre consecințele care ar putea influența negativ securitatea energetică a unor țări dacă renunță la cărbune.

Nimic despre atenuarea provocărilor de securitate legate de energia regenerabilă 

Modul în care statele își consolidează securitatea aprovizionării cu gaze naturale, cu petrol, cu cărbune sau combustibil nuclear rămâne, în continuare, un element de consistență a politicilor de securitate energetică.

Creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul de producție a energiei electrice poate să contribuie la diminuarea importurilor de combustibili fosili, însă va da naștere altor dependențe, precum cea de materiile prime care intră în procesele de fabricație a panourilor fotovoltaice, a eolienelor și a bateriilor.

În Uniunea Europeană, spre exemplu, Rusia rămâne principalul furnizor pentru petrol, gaze naturale, cărbune și combustibil nuclear dar, pentru materialele rare care sunt folosite în ecosistemul regenerabilelor, China este cel mai mare jucător. Nici Ursula van der Leyen, nici Verzii și niciun alt grup politic din Parlamentul European nu a abordat această chestiune în timpul audierilor.  

Ursula Van der Leyen, față în față cu realitatea

Deși candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene s-a angajat la o reducere cu 50% a emisiilor de carbon, patru state care depind de cărbune ca să asigure securitatea energetică au lăsat de înțeles că nu sunt pregătite să renunțe la producție și la capacitățile care se bazează pe această resursă. 

La finalul anului trecut, țările membre au elaborat câte un plan integrat național pentru energie și schimbări climatice (PNIESC) în baza unui șablon prestabilit de Comisia Europeană, pentru a elabora o strategie comprehensivă de politici energetice începând cu decada 2021-2030.

România a pus un puternic accent pe exploatarea resurselor indigene și pe menținerea unui mix de producție al energiei electrice diversificat și echilibrat. În principiu, diversificarea mixului și folosirea propriilor resurse par două măsuri logice, ținând cont că suntem una dintre puținele țări din UE cu suficiente surse de energie pentru a îndeplini aceste două obiective.

Dacă ne raportăm la mixul energetic din prezent, acest lucru presupune o prezență consistentă a cărbunelui chiar și la orizontul anului 2030, cu toate că în urma reformei Pachetului Energie Curată pentru Toți Europenii a rezultat faptul că unitățile de producție a energiei electrice bazate pe cărbune nu trebuie să emită mai mult de 550 de grame de dioxid de carbon per Kwh de electricitate.

Germania s-a angajat să renunțe la toate capacitățile de producție a energiei electrice care folosesc cărbune, cel târziu până în anul 2038, pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon. Decizia a fost luată în data de 25 ianuarie, după ce nemții si-au trimis PNIESC-ul la Comisia Europeană. Din acest motiv, eliminarea cărbunelui din mixul de producție a energiei electrice nu a fost trecută ca obiectiv la capitolul de Securitate Energetică, ci la capitolul care analizează schimbările structurale cu care se va confrunta sectorul energetic.

Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice al Poloniei debutează cu structura mixului de producție al energiei electrice și cu rolul decisiv pe care cărbunele îl joacă atât în structura societății poloneze, cât și în consolidarea securității energetice a acestei țări având o prezență de 33% în consumul de energie primară și de 77% în mixul de producție a energiei electrice. A renunța complet la cărbune nu reprezintă pentru polonezi o opțiune strategică, ei dorind să creeze condițiile necesare pentru ca sectorul minier să fie profitabil și eficient, pentru a reduce accidentele de muncă și pentru a susține competitivitatea sectorului energetic național. Polonia și-a propus să reducă ponderea cărbunelui în mixul de producție a energiei electrice de la 77%, nivel înregistrat în anul 2017, la 60%, în 2030.

Bulgaria a considerat că pentru a întări securitatea energetică este nevoie ca rolul cărbunelui în mixul de producție să fie conservat, respectând totodată cerințele de mediu.  Rezervele de cărbune sunt suficiente pentru consumul Bulgariei pentru următorii 60 de ani. Cu alte cuvinte, Bulgaria nu urmărește să diminueze aportul cărbunelui în producția de energie electrică, care are o pondere de 48%, deoarece contribuie nu numai la securitatea energetică, dar și la competitivitatea economiei. Capacitățile de producție a energiei electrice și termice pe bază de cărbune sunt considerate a fi un factor cheie pentru securitatea energetică a țării, deși contribuie cu 90% la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Practic, patru state membre, prezente în Consiliul European care a propus-o pe Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, spun răspicat că nu constituie o opțiune strategică pentru ele eliminarea cărbunelui din mix.

Pentru aceste state, Ursula von der Leyen și susținătorii eliminării cărbunelui din producția de energie vor trebui să vină cu soluții concrete, realiste, atât pentru adecvanța sectorului energetic cât și pentru salvarea comunităților miniere afectate de mecanismele care îi taxează pe marii poluatori. Altfel, discursul lipsit de aceste soluții nu face decât să pună în pericol securitatea aprovizionării cu energie și să provoace drame sociale.

Related posts

Poate fi evitată o nouă criză economică? Cum au contribuit la sistemul financiar global țările dezvoltate după criza din 2008

Adelina Miron

Mizele mini-turneului european al Ursulei von der Leyen. De ce primele țări din Estul Europei pe care le va vizita sunt Polonia și Croația

Vlad Epurescu

Ce calcule își fac țările din Grupul de la Vișegrad pentru toamnă. Funcțiile cheie pe care și le doresc pentru Estul Europei în instituțiile europene și ce șanse au pentru a le obține

Vlad Epurescu

De ce partidele ecologiste nu au succes în Estul și Centrul Europei

Europolitics.ro

Portretul lui Josep Borrell, noul șef al politicii externe al Uniunii Europene. Mai vede el, în România, un factor de stabilizare în regiunea Balcanilor?

Europolitics.ro

Leave a Comment