europolitics
Bruxelles Parlamentul European

La 15 ani de la primul val de aderare al țărilor din fostul bloc comunist, este UE pregătită să se extindă în Balcanii de Vest?

Integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană va rămâne un subiect tabu în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în perioada 23 – 26 mai. România va pune acest subiect pe masa discuțiilor abia după alegeri, în ultima lună în care se va afla în fruntea Consiliului UE, atunci când alte subiecte vor fi, însă, arzătoare.

Pe 1 mai s-au împlinit 15 ani de la integrarea Europei Baltice și Centrale în UE. Mai este, însă, UE atât de doritoare pentru încă o extindere?

Pe 1 mai 2004 Europa fremăta. Estul se reîntorcea acolo unde îi era locul. România și Bulgaria mai aveau să aștepte încă trei ani, pentru a finaliza capitole care nici astăzi nu prea sunt rezolvate. Entuziasmul de a fi membru al Uniunii Europene era la cele mai înalte cote dar, astăzi, UE arată cu totul și cu totul altfel, la 15 ani de la momentul integrării Cehiei, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei.

De ce nu se va vorbi în campania electorală despre extinderea Uniunii Europene

Securitatea cibernetică, fenomenul știrilor false, campaniile de dezinformare, mișcările de secesiune în frunte cu Brexitul, corupția din statele din Estul Europei, partidele populiste și euroscepticismul sunt, acum, marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Poate acestea sunt motivele pentru care subiectul extinderii Uniunii spre Balcanii de Vest a fost evitat în dezbaterea electorală organizată de POLITICO zilele trecute.

Perspectiva integrării celor șase state din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană rămâne destul de neclară. În decembrie 2018, YouGov a realizat un sondaj, chestionând cetățeni din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Norvegia, Suedia și Marea Britanie cu privire la integrarea Balcanilor de Vest în UE. Răspunsurile nu au fost, tocmai, mulțumitoare.

Pe acest fond de tendință a opiniei publice, ar fi fost foarte simplu pentru partidele populiste și eurosceptice să-și construiască o platformă politică pe seama amenințării extinderii în Balcanii de Vest. În condițiile Brexitului, orice proiect nou de expansiune va fi tratat marginal, deși, în luna iunie, se vor da niște răspunsuri importante cu privire la acest aspect.

La începutul anului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene George Ciamba a spus că România intenționează să aducă pe agenda dezbaterilor subiectul Balcanilor de Vest abia în luna iunie, atunci când țara noastră își va finaliza mandatul președinției prin rotație a Consiliului UE. Tot în luna iunie va avea loc summit-ul Consiliului European. Liderii europeni ar trebui să se decidă, în unanimitate, cu privire la inițierea negocierilor pentru aderarea Albaniei și a Macedoniei de Nord însă, pe agendă, vor fi și alte subiecte importante, precum Brexitul și cadrul financiar multi-anual.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Uniunea Europeană își va pierde din influența pe care o are în Balcanii de Vest. Promisiunea integrării în comunitatea europeană a detensionat multe relații din această zonă. Spre exemplu, Macedonia de Nord a acceptat Acordul de la Prespa știind că aceasta este cartea câștigătoare pentru a adera în Uniunea Europeană.

Democrația în Balcanii de Vest a început să se prăbușească

O evaluare publicată la începutul acestui an de Centrul pentru Politici Contemporane și de Fondul European pentru Balcani a scos în evidență problemele interne cu care se confruntă cele șase țări din această regiune.

Tendințele actuale din Balcanii de Vest, cum ar fi creșterea autoritarismului, emigrația în masă și depopularea cel mai probabil vor continua. Singura întrebare este dacă va fi drastică prăbușirea democrației în țările din Balcani, așa cum este cazul Serbiei, sau va fi mai graduală, ca în Muntenegru și Bosnia. Marea provocarea a țărilor din regiune va fi cum să utilizeze acest fenomen al emigrației pentru a culege și câteva beneficii, cum ar fi transferul de cunoștințe și de tehnologie.

Optimismul privind reuniunea Consiliului European din 2019 este scăzut. Nu se întrevede un acord privind pachetul de extindere, iar liderii UE, în frunte cu Emmanuel Macron, nu au o strategie coerentă. Un alt moment demn de urmărit în 2019 va fi discursul următorului președinte al Comisiei Europene și modul în care Croația se va pregăti pentru a prelua, de la 1 ianuarie 2020, președinția Consiliului UE, prima și singura țară din Balcanii de Vest care a fost primită în blocul european.

Punerea în aplicare a Acordului de la Prespa va fi influențată puternic de evoluțiile de la nivelul regional. Dacă procesul de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo nu reușește în totalitate, UE va pune un accent și mai puternic pe acordul dintre Grecia și Macedonia, deoarece este important ca Balcanii de Vest să aibă și o poveste de succes.

Liderii europeni privesc cu scepticism integrarea Balcanilor de Vest

Anul trecut a fost deseori catalogat drept “Anul Speranței” pentru Balcanii de Vest. Pesimismul din 2016 alimentat de Brexit și de alegerea lui Donald Trump în fruntea SUA a fost urmat de un optimism moderat la începutul anului 2017.

După ce mai multe partide eurosceptice au pierdut mai multe bătălii electorale în UE de-a lungul anului 2017, se părea că Balcanii de Vest va primi o gură de oxigen. Acest lucru s-a întâmplat, mai întâi, la summit-ul UE care a avut loc la Sofia, în mai 2018. Pentru prima dată, Jean Claude Juncker avansa anul 2025 ca o posibilă bornă pentru aderare. Apoi, a fost publicată Strategia Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest.

Cu toate acestea, evoluțiile din 2018 au subminat, în mare parte, acest optimism. Problemele interne ale Uniunii Europene, precum și lipsa evidentă a entuziasmului pentru extinderea în Balcanii de Vest n-au făcut să genereze decât o nouă stare de pesimism.

Mai deunăzi, președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel au ținut să transmită un mesaj destul de rece celor șase țări din Balcanii de Vest.

Cu ocazia unei întrevederi la Berlin cu liderii Albaniei, Bosniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Kosovo și Serbiei, Macron a subliniat stabilitatea politică din regiune, adoptând linia Parisului din anii 90, atunci când se punea în discuție extinderea UE spre Centrul și Estul Europei. Da, Franța va asista cele șase țări din Balcanii de Vest cu în reformele care privesc economia, societatea, sistemul de justiție și securitatea, dar nu s-a spus nimic despre extindere.

De cealaltă parte, Angela Merkel a spus că speră că întâlnirea de la Berlin va contribui la rezolvarea disputelor dintre Serbia și Kosovo, a cărei declarație de independență din 2008 nu este recunoscută. Problema schimbului de teritorii dintre cele două state nici nu poate încăpea în discuție, relațiile bilaterale rămân tensionate iar Kosovo nu vrea să renunțe la tarifele impuse pe bunurile sârbești, deși Bruxelles a susținut că ele trebuie să fie suspendate pentru ca negocierile să poată continua.

Curajul Europei de Est a pregătit calea spre reconcilierea geografiei și istoriei continentului nostru. De aceea, continui să fiu un mare avocat al extinderii!

Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, 29 aprilie

Privind în urmă la momentul din 1 mai 2004, Jean-Claude Juncker a afirmat că integrarea celor 8 state foste membre ale blocului comunist a fost cel mai ambițios proiect al Europei de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și până în prezent. Valul de extindere a fost urmat de accederea Bulgariei și a României, în 2007.

Ce-i drept, UE a elaborat o politică de sprijinire a integrării treptate a țărilor din Balcanii de Vest. La 1 iulie 2013, Croația a devenit prima dintre cele șapte țări din Balcanii de Vest care s-a integrat în UE, iar Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord și Albania au fost declarate candidați oficial. Au fost deschise negocieri de aderare și capitole cu Muntenegru și Serbia, iar Bosnia și Kosovo au devenit țări potențial candidate.

În acest timp, însă, UE și-a pierdut apetitul pentru o nouă expansiune iar inclusiv președintele Comisiei Europene a spus, în 2014, că în mandatul său, nu vor fi pe agenda de lucru noi integrări. În acest timp, Ungaria s-a îmbarcat spre drumul iliberalismului iar relația dintre Est și Vest s-a fracturat în anul 2015, atunci când Grupul de la Vișegrad a refuzat să suporte povara valului de refugiați, alimentând discursul extremist și ultra-naționalist.

Cu toate acestea, proiectul european va rămâne incomplet fără o extindere în Balcanii de Vest iar dacă UE este incompatibilă cu o integrare mai profundă, atunci avem o mare problemă.

Related posts

Devine Uniunea Europeană o afacere a partidului Angelei Merkel?

Vlad Epurescu

Ultima provocare pentru Comisia Juncker. Care sunt mizele noului buget al UE

Vlad Epurescu

Zece concluzii din raportul tehnic al MCV care arată cât de nocive au fost modificările aduse de guvernarea PSD-ALDE-UDMR la Legile Justiției

Vlad Epurescu

Statul de drept, marea miză a alegerilor europarlamentare. Cum se va schimba Europa după 26 mai

Vlad Epurescu

Cum ar arăta UE dacă Angela Merkel ar ajunge președintele Consiliului European

Vlad Epurescu

Cu ce am rămas după ce Bulgaria și-a terminat președinția prin rotație a Consiliului UE

Vlad Epurescu

1 comment

avatar
Axel May 1, 2019 at 9:37 pm

„În decembrie 2018, YouGov a realizat un sondaj, chestionând cetățeni din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Norvegia, Suedia și Marea Britanie cu privire la integrarea Balcanilor de Vest în UE. ” Atât timp cât Norvegia NU face parte din Uniunea Europeană, de ce a fost consultată în privința integrării tărilor din Balcanii de Vest?

Reply

Leave a Comment