fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

EXCLUSIV Iuliu Winkler, despre relațiile comerciale dintre SUA și UE: „Politica protecționistă a lui Donald Trump este un fel de sărut al morții!”

Imediat după criza financiară globală, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că stabilitatea financiară trebuie să fie una dintre ambițiile de bază la nivel instituțional iar apărarea multilateralismului și a comerțului fără restricții sunt două dintre mijloacele prin care poate fi atinsă această stabilitate.

În acest sens, UE a început să-și modernizeze acordurile de liber schimb. Astăzi, însă, foarte multe statistici arată că măsurile protecționiste cresc în toată lumea. Începând cu anul 2008, conform Global Trade Alert, țările din întreaga lume au implementat peste 14.000 de măsuri protecționiste sub formă de subvenții, tarifarea importurilor sau tot felul de măsuri pentru stimularea investițiilor naționale, duse de multe ori chiar în zona dumpingului, pentru a obține avantaje în raport cu alte produse competitoare.

Pe fondul intensificării războiului comercial dintre SUA și China și a unui potențial duel între SUA și UE, am încercat să identific cu ajutorul lui Iuliu Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) din cadrul Parlamentului European, care va fi noua paradigmă a schimburilor comerciale internaționale.

„Taxarea economiei virtuale este o problemă!”

Acordurile comerciale sunt un subiect de discuție arzător la nivelul instituțiilor europene. O atenție deosebită cade, însă, pe relația transatlantică. Oare ce impact au măsurile tarifare adoptate de Donald Trump și care sunt principalele probleme cu care se confruntă comerțul global și instituțiile de reglementare? „Astăzi, lumea nu mai este atât de simplă ca în anii `60 – `70. Astăzi, comerțul global este o lume a lanțurilor de aprovizionare, unde plus-valoarea este un lucru foarte volatil. Discutăm aici despre comerțul cu bunuri dar, dacă introducem și comerțul cu servicii, situația este și mai complicată”, spune Iuliu Winkler.

Apariția lanțurilor de valoare globale înseamnă că mai multe țări adaugă valoare în lanțul de producție al unui bun înainte de a fi consumat. Astfel, majoritatea mărfurilor exportate astăzi nu sunt exclusiv produsul țării exportatoare, ci reprezintă o combinație între valoarea adăugată internă și valoarea adăugată străină, prin importul de mărfuri intermediare.

Acest lucru înseamnă că producția în străinătate a devenit din ce în ce mai importantă. Și, în acest context, apare și o primă problemă, mai ales în domeniul industriei colaborative și în ceea ce-i privește pe giganții tech.

De la fondarea OMC, comerțul cu mărfuri a crescut cu 240%, dar doar cu 25% între 2007 și 2017. În comparație, comerțul cu servicii a crescut cu 327% în perioada 1994 și 2007 și a crescut cu 55% între 2007 și 2017. Creșterea fluxurilor digitale ar putea fi un factor care să determine creșterea fluxurilor comerciale, fie că vorbim despre serviciile de e-mail, transmisii video, transfer de fișiere sau de „Internet of Things”. Începând cu anul 2000, numărul utilizatorilor de internet din întreaga lume a crescut de la 412 milioane la 3,4 miliarde în 2016, reprezentând o creștere de 727% în numai 16 ani.

Completează Iuliu Winkler: „Vedeți că se fac eforturi pentru localizarea profitului în domeniul serviciilor financiare și a noii economiei, cea a produselor pe internet, care înseamnă sume de bani imense. Este foarte greu să identifici locul unde este făcut profitul pentru a putea taxa. Taxarea economiei virtuale este o problemă.” Jumătate din comerțul cu servicii globale depinde acum de tehnologia digitală. Deși fluxurile digitale leagă în principal țările dezvoltate, cele în curs de dezvoltare încep să vină tare din urmă.

„Politica protecționistă a lui Donald Trump este un fel de <<sărutul morții!>>”

În acest context, drumul parcurs de la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) la măsurile de retaliere în domeniul comerțului reprezintă un regres major în evoluția relației dintre SUA și UE. „Noi am pierdut negocierea transatlantică atunci când a fost oprită de președintele Trump. S-au pierdut niște șanse deosebite dar, opinia mea este că aceste lucruri vor fi reluate, post-Trump”, spune Iuliu Winkler.

Negocierile cu SUA cu privire la TTIP s-au încheiat fără concluzii în 2016, iar Consiliul a declarat la 15 aprilie 2019 că directivele de negociere pentru TTIP erau învechite și nu mai erau relevante. În prezent, Comisia Europeană negociază cu SUA un acord pe două planuri: unul strict comercial axat pe eliminarea tarifelor la bunurile industriale, excluzând din această schemă produsele agricole și un acord privind o evaluare de conformitate care ar putea ajuta la eliminarea barierelor non-tarifare.

Cu toate acestea, administrația Trump este decisă să continue politica supra-taxării importurilor. „Sunt mijloace de informare în SUA foarte puternice care vin cu acel fact check, pentru a arăta care sunt roadele politicii protecționiste ale președintelui Trump. Vin și demonstrează, chiar producători mari din industria auto americană că, de fapt, ei pierd competitivitate, locuri de muncă și scumpesc produsele. Deci, această protecție a lui Trump este „sărutul morții”. Pe de altă parte, contextul global este de așa natură încât de zece ani nu au fost atât de multe locuri de muncă, creșterea este puternică… Motivul? Este greu de spus! Este la fel ca la Brexit. Degeaba vii să aduci motive când, de partea cealaltă, argumentele sunt emoționale”, afirmă vicepreședintele INTA.

Disputa dintre SUA și UE a escaladat după o decizie recentă a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care a setat terenul pentru o confruntare comercială în toată regula între președintele Donald Trump și noii lideri de la Bruxelles. Practic, SUA au primit undă verde pentru a impune sancțiuni comerciale în valoare de miliarde de euro ca măsuri de retaliere deoarece Uniunea Europeană i-a acordat subvenții ilegale gigantului Airbus.

În același timp, Uniunea Europeană vrea să se asigure că OMC va deveni un organism mai agil și mult mai potrivit ca să asigure condiții de concurență echitabile pentru a favoriza comerțul internațional. UE a prezentat propuneri de adaptare a OMC la provocările actuale, concentrându-se, în special, pe deblocarea sistemului de soluționare a litigiilor, abordarea problemelor care denaturează piața și care nu sunt acoperite în mod adecvat de regulile existente, introducând o abordare mai transparentă.

 „Într-un mod foarte interesant, Donald Trump este un dușman al OMC-ului. El nu dorește să facă numiri în cadrul OMC și, acum, în decembrie, activitatea instituției se va bloca în domeniul litigiilor comerciale. Pe de altă parte, iată, când OMC aduce o decizie favorabilă SUA, atunci, Trump o laudă”, comentează Iuliu Winkler.

Pe masa OMC, în lunile următoare, se așteaptă soluționarea unei plângeri depusă de Uniunea Europeană pe tema subvențiilor acordate de SUA pentru Boeing. „Și Boeing a fost subvenționat de SUA, așa că va fi o decizie similară. Era normal ca cele două decizii, care sunt de aceeași natură, să fie discutate la masa negocierilor. „Există, de cealaltă parte, la DG Trade, o listă a contra-contra măsurilor în urma deciziei OMC care va veni și pe care o știm, de principiu. În definitiv, cine este cel care plătește? Consumatorul! El va cumpăra fie produse de o calitate mai slabă, fie mai scumpe!”, spune Iuliu Winkler.

„Relația europenilor cu China este o cacofonie!”

În vară, Donald Trump spunea că Uniunea Europeană este un adversar mai rău decât China, dar mai mic. A fost o declarație care a adâncit falia relațiilor transatlantice. „Lăsați, problema adevărată este cea a economiei chineze”, spune Iuliu Winkler.

După Statele Unite, China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar UE este cel mai mare partener comercial al Chinei. În aceste condiții, UE dorește să se asigure că are un partener comercial de încredere în China, că respectă drepturile de proprietate intelectuală și își îndeplinește obligațiile de membru al OMC. Paradoxal, însă, „China utilizează niște instrumente care, pe plan global, nu sunt acceptabile, nu sunt compatibile nici cu OMC-ul și nu sunt compatibile nici cu ideea de economie de piață liberă”, spune Iuliu Winkler.

În 2013, UE și China au lansat negocieri pentru un acord de investiții. Scopul este de a le oferi investitorilor ambelor părți un acces predictibil și pe termen lung la UE și pe piețele chineze și să protejeze investitorii și investițiile lor. Revenind, însă, la practicile comerciale chinezești, Iuliu Winkler punctează: „vorbim despre subvenții, despre întreprinderi de stat care au un regim diferit față de întreprinderile private, avem transferul forțat de tehnologie și acele strategii guvernamentale aferente unei economii planificate centralizate unde deciziile se execută, nu se discută! Avem acest plan China 2025, în care Partidul a decis care sunt sectoarele în care această țară trebuie să fie campioană globală în următorii ani.”

În ciuda acestor practici, China este cea mai mare piață de desfacere iar Uniunea Europeană nu poate sta deoparte. „Da, este atractivă pentru orice operator economic de pe Glob, fie american, fie european. Nemții sunt campionii prezenței europene în economia chineză însă, vorbim, de fapt, despre o cacofonie în relația europenilor cu China. Comisia Europeană a încercat să definească China drept un competitor strategic dar, în același timp, un partener strategic. Aceasta este calea foarte greu spre imposibil de urmat, dar este singura. Nu ne dorim China dușman, pentru că este ilogic să ai un dușman precum China, cu potențialul ei economic, dar nici nu putem considera China ca pe un partener pentru că vedem că, de fapt, este competitor”, afirmă Iuliu Winkler.  

Pe de altă parte, îi mărturisesc lui Iuliu Winkler, sper că nu o să facă nimeni rabat de la principiile și regulile pieței unice europene. Altfel, s-ar deschide o Cutie a Pandorei. „Cred că niciodată Uniunea Europeană nu va renunța la valorile pe care le consideră universale. China ne face o contrapropunere, vorbește despre valori europene și valori chinezești. Noi vorbim despre valori universale, pentru că atunci când vorbești despre drepturile omului, despre libertățile fundamentale, ele trebuie să fie universale.”

Un exemplu este situația din Hong Kong care, cu siguranță pune o frână în accelerarea relațiilor comerciale dintre UE și China. „O provocare poate fi posibilă în orice secundă. Vă dați seama ce consecințe ar avea, pentru că nici noi și nici SUA nu am dori să renunțăm la partenerii noștri din Hong Kong și la a încerca să-i ajutăm în apărarea drepturilor pe care le au sub această idee de <<o țară, două sisteme>>. China are un acord internațional cu Regatul Unit al Marii Britanii cu privire la Hong Kong, dar care va expira în 2047. Mai sunt 30 de ani în care acest acord este valabil și noi, Occidentul, vrem să vedem acest acord respectat”, a încheiat Iuliu Winkler.  

Luni voi publica a doua parte a dialogului cu Iuliu Winkler care s-a concentrat pe modul în care evoluează comerțul exterior al României și cum se poziționează țara noastră în noua paradigmă a schimburilor comerciale europene și mondiale.

Related posts

Laura Codruța Koveși a fost votată de Consiliul European, în ciuda opoziției României, să fie procuror șef european

Europolitics.ro

Ce trebuie să facă Rovana Plumb în primele 100 de zile dacă va fi comisar european la Transporturi

Vlad Epurescu

Marele test al Ursulei von der Leyen înainte de a prelua oficial conducerea Comisiei Europene

Adelina Miron

Paolo Gentiloni vrea reactualizarea pragului de 3% al deficitului bugetar: „Avem provocări mai mari, acum!”

Adelina Miron

Frans Timmermans consideră că hidrogenul are ,,un rol esențial’’ în îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene

Adelina Miron

După Rovana Plumb și László Trócsány, cine urmează să pice în Parlamentul European? Ce strategie are Ursula von der Leyen și pe cine a nominalizat Ungaria

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia