fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Este nevoie de o strategie pentru macroregiunea Carpaților? De ce se împotrivește Comisia Europeană acestui demers

Guvernul polonez, după consultarea cu mai multe țări din regiune, i-a prezentat Comisiei Europene în anul 2018 o propunere de strategie comună pentru regiunea lanțului carpatic. Acest proiect nu a mai ajuns, însă, să fie aprobat de țările în cauză în Consiliul European, chiar dacă toată lumea susține că este deschisă oricăror inițiative noi. Despre crearea unei strategii pentru macroregiunea carpatică se discută din 2013.  

Comitetul Regiunilor susține explicit inițiativa, dar Comisia Europeană și Parlamentul European sunt mai precaute când vine vorba de lansarea de noi strategii și le sugerează țărilor membre să se bazeze pe cele existente.

În ciuda unui consens larg asupra importanței strategiilor macroregionale ca instrument relevant pentru utilizarea optimă a resurselor financiare existente, unele evaluări indică faptul că este nevoie de o voință politică mai puternică.

Ce sunt macroregiunile?

Uniunea Europeană cuprinde regiuni ale statelor membre care se confruntă cu un set comun de provocări și care sunt definite pe baza caracteristicilor geografice. În general, toate strategiile macroregionale au ca obiectiv asigurarea unei abordări coordonate în comun a problemelor cu care se confruntă, indiferent dacă aceste zone sunt inspirate de un sentiment de identitate regională, de dorința de a se angaja într-o cooperare mai strânsă sau de a pune în comun resurse.

În prezent, UE are patru strategii macroregionale, care acoperă regiunea Mării Baltice, regiunea Dunării, regiunea Adriatico-Ionică și regiunea Alpilor. Ele abordează provocări comune care afectează coeziunea economică, mediul, aspecte sociale și teritorială. Ocazional, sunt lansate apeluri pentru a strategii suplimentare, care să acoperă noi zone geografice.

Poate și tocmai de-aceea unele state membre și-au exprimat, recent, dorința pentru o a cincea strategie macroregională, care să acopere Munții Carpați, acolo unde se întâlnesc granițele mai multor țări. Regiunea suferă în domenii precum transportul, dezvoltarea socio-economică, inovația și aprovizionarea cu energie și trebuie să-și protejeze resursele naturale rare și valoroase precum și moștenirea culturală.

De ce este nevoie de o macroregiune a Carpaților?

În cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, statele membre pot iniția strategii macroregionale pentru a răspunde la provocări comune într-o zonă geografică definită care, prin urmare, trebuie să beneficieze de consolidarea cooperării transnaționale, așa cum se prevede în Regulamentul privind dispozițiile comune privind fondurile UE.

Aceste strategii macroregionale sunt unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru promovarea cooperării teritoriale în Uniune, întrucât leagă regiuni din statele membre și țările terțe care au un set de provocări comune.

Carpații acoperă o suprafață mai mare decât Alpii, întinzându-se pe o suprafață de 190.000 de kilometri pătrați, de la granița austro-cehă din vest până la granița româno-sârbă din sud-est, trecând prin Cehia, Polonia, România, Slovacia și Ucraina, cu dealuri inferioare în Ungaria. Datorită îndepărtării și a ratei populației scăzute, regiunea este ultima zonă mare a sălbăticiei din Europa centrală, pădurile virgine găzduind carnivore mari, precum urși, lupi și râși.

Propunerea pentru o strategie macroregională pentru regiunea carpatică, menționată în declarația comună de intenție semnată în septembrie 2018 de , a fost înaintată de guvernul polonez la Comisia Europeană în octombrie 2018. Polonia și ceilalți semnatari consideră că regiunea carpatică, datorită caracterului specific al condițiilor geografice ale acestei zone montane pe marginea estică a UE, ar trebui tratat ca un teritoriu integrat, pentru a crește eficiența activităților de politică de dezvoltare regională.

Strategia prezintă patru domenii prioritare principale pe baza celor trei piloni economici, sociali și de mediu ai dezvoltării durabile: Carpații competitivi, Carpații ecologici și Carpați coeeziunii, cu o a patra prioritate orizontală privind cooperarea instituțională.

Având în vedere că industria reprezintă o mare parte din economia regiunii Carpaților, dezvoltarea industriilor ecologice curate necesită o strategie comună pentru modernizarea industriilor existente și dezvoltarea industriilor curate în domenii precum tehnologiile moderne de extracție, silvicultura durabilă, energia regenerabilă sau sectorul alimentar durabil și agricol.

Alte direcții identificate: dezvoltarea durabilă a turismului, creșterea competitivității sectorului agroalimentar, dezvoltarea unui ecosistem de inovație macroregională, protecția și gestionarea rațională a resurselor naturale, diversificarea resurselor energetice, gestionarea riscului pentru mediu și a amenințărilor naturale, creșterea accesibilității transporturilor, crearea de noi coridoare TEN-T și acces transfrontalier la autostrăzi.

Argumentele împotriva unei macroregiuni a Carpaților

Comisia Europeană pare că a adoptat o linie oarecum prudentă cu privire la posibila instituire a unei strategii macroregionale pentru regiunea carpatică. Vorbind în calitate de comisar european pentru agricultură în cadrul unei dezbateri plenare a Parlamentului European privind Carpații în octombrie 2013, Dacian Cioloș a subliniat că Bruxelles nu a văzut niciun motiv pentru a crea o strategie a UE pentru această regiune.

În special, el a atras atenția asupra raportului Comisiei din mai 2013 asupra valorii adăugate a strategiilor macroregionale, care a subliniat că strategiile noi trebuie utilizate doar în circumstanțe particulare în care implicarea UE este adecvată.

Cioloș a susținut că participarea UE a fost deja garantată în cadrul strategiei Dunării, care a vizat majoritatea statelor membre în cauză. Această opinie a fost reiterată în răspunsul scris al Comisiei la o întrebare parlamentară din 6 ianuarie 2014, care a declarat că Comisia nu vede nicio justificare pentru o strategie carpatică, îndemnând țările din Carpați să folosească mai degrabă strategia UE existentă pentru regiunea Dunării.

Mai recent, Corina Crețu, fostul comisar european pentru politică regională, a adoptat o abordare similară în răspunsul la strategia prezentată de guvernul polonez, menționând că ar trebui să aibă loc, înainte de toate, o explorare inițială a tuturor opțiunilor posibile, inclusiv extinderea strategiei UE pentru regiunea Dunării la regiunile carpatice.

În concluziile formulate în aprilie 2017 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE, Consiliul European indică nevoia de a „examina orice inițiativă comună convenită și matură a statelor membre care se confruntă cu aceleași provocări într-o zonă geografică definită care vizează crearea unei noi macro-regionale strategie ”. Consiliul European a adoptat o abordare deschisă la ideea creării de noi strategii macroregionale.

Cu toate acestea, în timp ce Consiliul a reiterat acest mesaj în concluziile sale din mai 2019, acesta a renunțat să aprobe crearea unei strategii macroregionale pentru regiunea carpatică, cu nici un set de concluzii care să facă referire specifică la o strategie macroregională pentru Carpați.

Related posts

Ce opțiuni are Ursula von der Leyen după ce comisia JURI i-a blocat pe Rovana Plumb și pe Laszlo Trocsanyi

Adelina Miron

Comisia Europeană, despre România, în raportul MCV: „S-a înregistrat un regres”. Bruxelles propune ieșirea Bulgariei din MCV!

Vlad Epurescu

Cât de solid este noul acord pentru Brexit anunțat de Boris Johnson și Jean Claude Juncker

Europolitics.ro

Rovana Plumb a fost respinsă de JURI. Pe cine poate propune Viorica Dăncilă

Vlad Epurescu

Ursula von der Leyen a anunțat ce portofolii de comisari europeni vor primi statele membre

Vlad Epurescu

Cât de important este că Ungaria va primi portofoliul pentru Extindere și care sunt marile provocări

Adelina Miron

Leave a Comment