fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Cum a reușit România să-i paveze Croației, în ultimii doi ani și jumătate, drumul spre Schengen și zona euro

Croația se îndreaptă cu pași siguri spre o integrare completă în nucleul Uniunii Europene, aceasta și pe fondul nevoii Bruxelles-ului de a demonstra că proiectul european nu a rămas încremenit. România și Bulgaria, cele două țări pe care Jean-Claude Juncker le vedea aderate în spațiul Schengen până la finele mandatului său, sunt departe de a se apropia de clubul select al Europei. Noul președinte al Comisiei, cu susținerea Consiliului European, vrea să facă din Croația un model pentru țările din Balcanii de Vest și să creeze o nouă punte spre Estul Europei. 

Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, a lăudat, marți, Croația. A spus despre această țară că este „o poveste de succes a Uniunii Europene” și că servește ca model pentru multe alte țări.

Oficialul Comisiei s-a întâlnit la Zagreb cu premierul croat, Andrej Plenkovic, întrucât Croația va deține președinția prin rotație a Consiliului UE, începând cu 1 ianuarie 2019.  von der Leyen a abordat în cadrul discuțiilor și tema aspirațiilor acestei țări de a se alătura spațiului Schengen și de a adera la zona euro. Într-un fel, a fost și un semn de recunoștință pentru sprijinul pe care Croația l-a acordat pentru candidatura sa la funcția de președinte a Comisiei Europene.

Von der Leyen a salutat eforturile Croației de a se alătura nucleului Uniunii Europene, cu mențiunea că va avea nevoie de o susținere unanimă a membrilor Consiliului European. „Sunt de partea voastră pentru a se întâmpla acest lucru”, le-a transmis croaților von der Leyen.

De ce Croația este mai aproape de Schengen și de zona euro decât România și Bulgaria

La începutul mandatului său, Jean-Claude Juncker afirmase că unul din obiectivele Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019 este  să pregătească România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen.

După patru ani, în toamna anului trecut, Comisia arăta că Bulgaria era într-o poziție mult mai bună decât România în această cursă. Ambele țări sunt sub monitorizarea MCV dar, dacă raportul întocmit pentru România a conținut la vremea respectivă recomandări suplimentare, în schimb, în cazul Bulgariei, raportul a arătat că vecinii de la Sofia au rezolvat trei din cele șase chestiuni problematice.

În timp ce România nu numai că nu a înregistrat niciun progres în domeniul justiției și al respectării statului de drept, dar a făcut și pași înapoi, Bulgaria părea că a luat o opțiune serioasă pentru încheierea monitorizării MCV anul acesta.

Pentru a-și reafirma, totuși, susținerea pentru o integrare europeană mai profundă a ambelor țări, anul trecut, în decembrie, Parlamentul European a votat pentru aderarea României și a Bulgariei în grupul de țări membre Schengen „cât mai curând posibil”, dar fără a fi specificată o dată anume.

Totuși, pe lângă aspectele tehnice necesare pentru a fi membru Schengen, este nevoie și de o voință politică în Consiliul European, ceea ce pentru România și Bulgaria nu prea există, Olanda fiind portfanionul unui grup mai mare de state membre care nu doresc cele două tări în clubul select al Europei cu adevărat fără frontiere. Olanda reproșează slăbiciunile  în lupta pentru combaterea corupției și pentru consolidarea statului de drept.

În acest context, Croația pare să aibă șanse mult mai mari pentru a deveni pivotul care să contribuie la efortul Ursulei von der Leyen de a găsi, în interiorul Uniunii, un echilibru între Est și Vest. Bulgaria și România par a fi pierdut un tempo important, în timp ce Croația are o abordare mult mai pragmatică.

În ceea ce privește zona euro, lucrurile sunt și mai complicate. Deși Bulgaria a îndeplinit anul trecut toate criteriile pentru a adera la zona euro și s-a prezentat drept un student model, Uniunea Europeană i-a cerut guvernului de la Sofia să-și întărească instituțiile, să realizeze convergența economică, să se înscrie în Uniunea Bancară și să permită ca băncile sale să se supună supervizării externe a Băncii Centrale Europene. Pentru vecinii noștri, acesta este un subiect sensibil, mai ales după ce, în 2014, una dintre băncile importante de la sud de Dunăre a dat faliment în cel mai mare scandal financiar din anii 90 încoace.

Bulgaria și Comisia Europeană păreau, anul trecut, că ajunseseră, deja, la un compromis, iar Sofia urma să aplice atât la Uniunea Bancară cât și la mecanismul ERM-2, despre care se spune că este sala de așteptare pentru zona euro, doar că momentul s-a amânat pentru această toamnă.

În ceea ce privește România, țara noastră nu mai îndeplinește decât două dintre cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro. Dacă în anul 2017, România se bătea cu pumnul în piept că îndeplinește toate criteriile de convergență pentru a se înscrie în cursa pentru zona euro, după numai un an de zile, Comisia Europeană arată că România este cel mai nepregătit stat din cele non-euro care ar putea să facă acest pas. Practic, din cele patru criterii nominale, România mai respectă, astăzi, doar condiția impusă deficitului bugetar. Dar și aceea la limită și cu multe artificii contabile.  

În plus, concluziile negative din evaluările de țară ale Semestrului European și faptul că Guvernul a încercat să smulgă o serie prerogative ale BNR-ului pe această temă au îndepărtat România de la acest traseu.

Șansele Croației de a adera la Schengen depind de Slovenia

În luna iunie, Croația a fost vizitată și de Jean-Claude Juncker, președintele în funcție al Comisiei Europene. Acesta afirma că speră să vadă o recomandare privind aderarea Croației la Schengen până la sfârșitul mandatului său la sfârșitul lunii octombrie.

Zona Schengen, în prezent

Cotidianul croat Vecernji List titra în weekend, citând informații neoficiale scurse de la Comisia Europeană, că Zagreb a îndeplinit toate condițiile tehnice pentru intrarea în Schengen și că este de așteptat să primească o confirmare oficială în prima jumătate a lunii septembrie, atunci când Comisia și Consiliul European vor fi convocate pentru primele lucrări din toamnă. Zvonurile par să reflecte, mai degrabă, nevoia unui mesaj pozitiv pe plan intern.

Atingerea tuturor condițiilor tehnice nu-i garantează Croației intrarea în Schengen. Spre exemplu, atât România cât și Bulgaria și-au onorat obligațiile încă din iunie 2011, dar ambele țări au fost blocate de mai mulți membri ai UE care au ridicat îngrijorări cu privire la corupție și la criminalitatea organizată.

În acest caz, Slovenia a indicat deja că va ridica în Consiliul European problemele de frontieră nerezolvate cu Croația și că i-ar putea bloca calea spre Schengen.

Cele două țări poartă de 26 de ani o dispută teritorială cu privire la un teritoriu maritim din golful Piran, din nordul Mării Adriatice și la o întindere de 670 de kilometri de-a lungul graniței slovano-croate care formează frontiera sudică a spațiului Schengen.

Uniunea Europeană părea să le fi convins pe ambele state să recurgă la procedura unui arbitraj obligatoriu. Ulterior, Croația a fost primită în UE în 2013 dar, doi ani mai târziu, Zagreb a abandonat procesul de arbitraj și a refuzat să pună în aplicare hotărârea instanței care i-a dat dreptate, în mare, Sloveniei, în ceea ce privește golful Piran, oferindu-i și un coridor de 15 kilometri pentru a avea acces la Marea Mediterană.

Un subiect mai puțin discutat, de care Zagrebul se ferește cu orice preț, este legat de situația foștilor combatanți din războiul din Bosnia, acuzați de crime împotriva umanității. Deși subiectul este gestionat cu discreție sub aspect mediatic, anul trecut un general croat s-a sinucis în sala de judecată a tribunalului de la Haga, imediat după pronunțarea sentinței de condamnare.

Drumul Croației spre zona euro

Zdravko Maric, ministrul croat al Finanțelor, a declarat că țara sa ar putea adera la zona euro la începutul anului 2024. În luna iulie, autoritățile de la Zagreb au trimis o scrisoare de intenție pentru a se alătura Mecanismului european de schimb II (ERM II), primul pas formal către adoptarea euro.

Există voci care spun că miniștrii finanțelor din zona euro vor accepta oficial cererea croată, la fel cum au făcut-o în urmă cu un an și pentru Bulgaria.

Dar, dacă trebuie să judecăm prin prisma cazului Bulgariei, miniștrii finanțelor din zona euro vor stabili un interval de timp de aproximativ un an în care Croația va trebui să ia anumite măsuri pentru a intra în ERM II.

Croația speră să se alăture în aproximativ un an la acest mecanism, care, totodată, se asigură că fluctuațiile cursului de schimb între euro și alte monede ale UE nu vor perturba stabilitatea economică pe piața unică.

În această perioadă, Croația ar trebui să se alăture și comunității bancare, să sporească măsurile de prevenire a spălării banilor și să ia alte decizii importante pentru a pregăti țara de șocul intrării în zona euro. Printre cele mai importante măsuri se numără necesitatea de a îmbunătăți performanța statisticilor, o mai mare eficiență a administrației publice și reducerea barierelor în afaceri. Aceste măsuri nu se referă numai la zona euro, ci fac parte și din recomandările specifice pe care Comisia Europeană le-a furnizat Croației în contextul rapoartelor de convergență.

Related posts

În Comisia condusă de Ursula von der Leyen, un irlandez va prelua frâiele negocierilor acordului Brexit pentru comerț cu Marea Britanie

Adelina Miron

Totul depinde de Ursula von der Leyen. De ce votul negativ dat Rovanei Plumb în comisia JURI nu înseamnă că, deocamdată, ea ar fi fost respinsă

Vlad Epurescu

Discuțiile despre bugetul UE divizează statele membre

Adelina Miron

Europa definește ceea ce investitorii pot numi „ecologic”. Legea „taxonomiei” își propune să atragă capital pentru a atinge obiectivele climatice ale UE

Adelina Miron

Noile politici energetice ale Comisiei Europene vor fi susținute de trei piloni. Oamenii, planeta și parteneriatele vor dicta transformarea sectorului energetic

Adelina Miron

EXCLUSIV Adina Vălean, detalii de la audierile lui Sylvie Goulard: „A răspuns puțin arogant și nesatisfăcător! A spus că 10.000 de euro pe lună de la americani e puțin!”

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia