Liderii UE au invocat o sumedenie de argumente, de la importanța strategică a regiunii la progresul țărilor candidate Macedonia de Nord și Albania în consolidarea statului de drept, încercând să-i convingă pe cei mai nehotărâți dintre ei să accepte începerea discuțiilor de aderare pentru două state membre. Însă, pentru unii, dezbaterea îndelungată și aprigă din cadrul summit-ului Consiliului European privind deschiderea discuțiilor cu Macedonia de Nord și Albania a ajuns la ceva și mai fundamental, relatează Politico.
„Le-am promis”, a declarat premierul ceh Andrej Babiš în primele ore ale zilei de vineri, după ce liderii europeni nu au reușit să găsească unanimitatea necesară pentru a lansa discuții cu oricare dintre țări. Aceasta a fost o victorie pentru președintele francez, Emmanuel Macron, care a blocat calea celor aderării Albaniei și Macedoniei de Nord, chiar dacă majoritatea liderilor UE a avut altă viziune.
Punctul de vedere al liderului ceh a fost unul simplu: UE le-a promis ambelor țări că vor fi invitate să înceapă discuțiile de aderare dacă îndeplinesc anumite condiții. În cazul Macedoniei de Nord, era vorba despre soluționarea unei dispute vechi de zeci de ani cu Grecia iar pentru Albania, să ia în considerare eliminarea judecătorilor corupți. Comisia Europeană a apreciat că atât Skopje, cât și Tirana și-au ținut cuvântul. Dar, majoritatea liderilor UE nu a fost de aceeași părere.
„Permiteți-mi să fiu foarte clar: Macedonia de Nord și Albania nu sunt de vină pentru asta”, a spus președintele Consiliului European, Donald Tusk. “Aș dori să trimit un mesaj prietenilor noștri nord-macedoneni și albanezi: vă rog să nu renunțați. Am înțeles pe deplin frustrarea voastră, pentru că voi v-ați respectat angajamentele, iar noi nu.”
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a descris răspunsul UE pentru cele două țări drept „o greșeală istorică gravă”. Juncker a repetat fraza pentru a-și exprima punctul de vedere și, probabil nu întâmplător, și-a transmis mesajul în franceză.
Reformă pentru pace
Pentru susținătorii discuțiilor cu cele două țări, impasul de la Bruxelles ar putea avea grave repercusiuni într-una dintre cele mai volatile părți ale Continentului, scena unei serii de războaie interconectate în urmă cu doar două decenii. Diplomații au remarcat faptul că Uniunea Europeană se înfățișează adesea ca un proiect de pace mai presus de toate, dar, acum, pare reticentă în folosirea unui instrument destinat stabilirii păcii în Balcani – perspectiva aderării la UE pentru a încuraja relațiile de vecinătate și reformele democratice.
Cu toate acestea, Macron a contestat multe dintre argumentele folosite de susținătorii extinderii UE. În cadrul conferinței sale de presă de la sfârșitul Summit-ului, el a susținut că întregul proces are nevoie de reformă înainte ca oricare alte țări să poată începe demersurile de aderare de-a lungul anilor și că UE trebuie, de asemenea, să revizuiască structurile dificile de luare a deciziilor pentru a găzdui noi membri.
În cele din urmă, singurul lucru pe care liderii l-au putut accepta în unanimitate cu privire la această problemă a fost o singură frază: „Consiliul European va reveni la problema extinderii înainte de Summitul dintre UE și Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb, în mai 2020.”
Acest rezultat a deranjat în special guvernul din Macedonia de Nord, care a fost recomandat pentru prima dată de către Comisie pentru discuțiile de aderare în urmă cu 10 ani.
“Uniunea Europeană este cel puțin datoare regiunii să fie directă cu noi. Dacă nu există mai multe consensuri asupra viitorului european al Balcanilor de Vest… cetățenii merită să știe”, a transmis pe Twitter ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Nikola Dimitrov.
Timp de ani buni, când țara a fost numită Macedonia, calea ei a fost blocată de Grecia, care a spus că numele implică pretenții nejustificate asupra teritoriului grecesc și a patrimoniului cultural. După ce un nou guvern a ajuns la putere la Skopie, țara a încheiat un acord cu Atena care includea schimbarea numelui. Dar, cu obiecțiile Greciei în cele din urmă depășite, țara a fost blocată, mai presus de toate, de un alt stat membru – Franța.
Parisul a fost în centrul eforturilor încununate cu succes de a rezista la deschiderea discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, în trei ocazii separate, în urmă cu 16 luni.
Oficialii francezi au reacționat la afirmațiile potrivit cărora Parisul a fost izolat în această privință. Dar, diplomații spun că și acele câteva țări care au oferit sprijin limitat Franței – cum ar fi Olanda și Danemarca – probabil nu ar fi rezistat dacă Parisul, unul dintre membrii diplomatici cu greutate ai blocului, și-ar fi abandonat opoziția în cadrul discuțiilor, cel puțin cu Macedonia de Nord.
Poziția Franței este de neclintit
În dezbaterea de joi seară între cei 27 de lideri ai UE, 25 de țări ar fi putut accepta lansarea discuțiilor atât cu Macedonia de Nord, cât și cu Albania, potrivit unui diplomat familiar cu discuția. Germania a fost printre acele țări care au susținut începerea discuțiilor pentru ambele țări, dar nu a putut convinge Franța să își schimbe poziția.
Subiectul a fost profund personal pentru unii dintre lideri, inclusiv pentru cei din Europa Centrală și de Est ale căror țări au trecut prin procesul de aderare pentru a deveni membri ai UE.
Unii lideri care și-au reamintit experiența de aderare au avertizat cu privire la deteriorarea credibilității UE dacă nu vor fi lansate discuțiile și au subliniat că puterile rivale din Balcani precum China, Rusia, Turcia și Arabia Saudită vor beneficia de situație, potrivit unui diplomat.
Sentimentul din jurul mesei a fost că Macedonia de Nord se află într-o etapă mai avansată decât Albania, dar cinci sau șase state membre nu au dorit să deschidă discuții cu unul dintre cei doi candidați, a spus diplomatul.
La un moment dat, Macron s-a așezat pe o canapea cu cancelarul german Angela Merkel și a încercat să redacteze un text cu premierul olandez Mark Rutte și premierul danez Mette Frederiksen, afirmând că Consiliul va lua o decizie până în mai 2020. Cu toate acestea, după diverse încercări pentru a îmbunătăți textul, efortul respectiv a eșuat.
Un oficial al Palatului Elysée a declarat că a existat „o strategie contraproductivă și nedorită de exercitare a presiunii asupra Franței și Olandei – considerând că în depunerea problemei pe ordinea de zi a Consiliului European, pozițiile s-ar putea schimba.”
Oficialul a transmis că acest „joc al presiunii” a constat în faptul că cei care au favorizat începerea discuțiilor au viziune strategică și celor care nu au făcut-o le lipsește o astfel de viziune.
O problemă pentru viitor
Rămâne neclar când va încerca UE din nou să găsească un consens în această privință.
Primul ministru italian, Giuseppe Conte, a declarat că țara sa va propune o altă încercare în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afacerilor Generale ale UE care va avea loc luna viitoare.
Unii se așteaptă ca problema să fie pe ordinea de zi a următorului Consiliu European din decembrie. Charles Michel, premierul belgian care va prelua funcția de președinte al Consiliului la 1 decembrie, a fost de acord cu această idee, a spus unul dintre diplomați.
Dar, ambele evenimente s-ar putea petrece prea curând pentru a aduce o perspectivă realistă oricărei schimbări. Unii diplomați spun că o mare parte din rezistența lui Macron este legată de temerile că subiectul ar putea fi exploatat de extrema dreaptă și se așteaptă ca poziția Franței să se tempereze după alegerile locale din martie anul viitor.
Un diplomat și-a exprimat reticența cu privire la faptul că poziția Franței s-ar schimba atâta timp cât Parisul continuă să se concentreze pe apelurile pentru schimbarea proceselor UE – care, în general, durează foarte mult timp pentru a fi puse în aplicare – și nu pe raportul țărilor candidate.
Dacă Franța continuă să mențină această linie, a susținut diplomatul, Macedonia de Nord și Albania „s-ar putea transforma în Elveția” și tot nu ar primi undă verde pentru discuții, a spus diplomatul.
