fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

De ce protejarea stilului de viață european înseamnă că România și Bulgaria nu vor intra în Schengen

Protejarea stilului european de viață este cel mai dur semnal transmis de noul președinte al Comisiei Europene pentru periferia Europei. Dacă statele de coastă vor beneficia de un proces de reformă a gestionării fluxului de migranți, din acest stil european lipsesc țările care nu sunt membre Schengen și care nu fac parte, geografic și politic, din nucleului dur de state din centrul și vestul Europei.

O asemenea abordare, dacă va fi pusă cu adevărat în practică, reprezintă o nedreptate profundă la adresa cetățenilor României și Bulgariei, obligați să aștepte în continuare la vămi, dispuși în coloane ca niște mărgele pe un șirag ponosit, de parcă nu ar aparține unor țări cu drepturi depline în Uniunea Europeană.  

Deși, atât România cât și Bulgaria îndeplinesc din 2011 cerințele tehnice pentru a fi primite în spațiul Schengen, în 8 ani de zile ni s-a spus că așa trebuie, că cetățenii celor două state să intre din periferie în spațiul comun european prin ușile din spate ale aeroporturilor, alergând asudați și obosiți încă de la primele ore ale dimineții, cu copiii târâți pe scări sau cărați în brațe ca pe niște saci, într-o cursă a cărei recompensă este cine ajunge primul la punctul de control.

Aderarea României și a Bulgariei la Schengen nu pare a fi un obiectiv pentru viitoarea Comisie

În agenda sa de priorități politice, Ursula von der Leyen definește protejarea stilului european de viață ca pe un concept care se bazează pe trei piloni. El înglobează apărarea statului de drept, consolidarea granițelor printr-o reformă sistemică a ceea ce înseamnă migrația și acordarea dreptului de azil și securitate internă.

În acest document care se întinde pe 24 de pagini, Ursula von der Leyen face o singură referire la spațiul Schengen. Președintele ales al Comisiei Europene vorbește despre o reformă cu privire la zona Schengen care să înlăture dificultățile cu care unele state membre se confruntă din cauza fluxului de migranți, în special cei care provin din Cornul Africii.

Viitoarea Comisie Europeană vrea să se concentreze pe următoarele planuri:

  • Îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestor migranți în țările lor de origine. Acest lucru înseamnă investiții europene în educație, infrastructură, creștere economică și securitate
  • Eliminarea celor care profită de pe urma crizei migranților și care fac bani din traficul de oameni
  • Reformarea modului în care funcționează Frontex și creșterea personalului acestei agenții la 10.000 de angajați
  • Abordare sustenabilă a operațiunilor de căutare și salvare în mările care constituie graniță naturală a Uniunii Europene
  • Procurorul European va avea puterea de a investiga infracțiuni în legătură cu terorismul
  • Un pachet îndrăzneț pentru o abordare europeană integrată pentru consolidarea gestionării riscurilor vamale și sprijinirea controalelor eficiente din partea statelor membre.

Până în prezent, Parlamentul European și Comisia Europeană au fost susținători declarați ai aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Consiliul European, în schimb, este divizat cu privire la această temă, o serie de state invocând modul defectuos în care Sofia și Bucureștiul gestionează crima organizată și apără statul de drept și independența justiției.

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus în repetate rânduri (inclusiv într-un discurs anual cu privire la Starea Uniunii Europene) că nu vede niciun motiv de ce unele guverne naționale se împotrivesc ideii ca România și Bulgaria să fie membri deplini în Schengen.

Până acum, Ursula von der Leyen, noul președinte al Comisiei Europene, a evitat o abordare punctuală a acestui subiect. Pe 16 iulie, atunci când a primit votul Parlamentului European, von der Leyen a spus că „mă gândesc cu foarte mare respect la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro. Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”.

Privind cu atenție conținutul agendei sale politice, prima impresie este că aderarea la Schengen nu constituie un obiectiv primordial pentru Ursula von der Leyen. Ținând cont că, în procesul numirii sale, cel mai greu cuvânt l-a avut Consiliul European, eforturile Comisiei par că vor fi direcționate, mai de grabă, spre integrarea treptată a Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană, pentru a avea o zonă tampon între Grecia și restul Europei și pentru a bloca, în acest fel, una dintre rutele folosite de migranți.

Poate tocmai de-aceea noul președinte al Comisiei a cerut în mod expres sprijinul Consiliului UE pentru aderarea Croației la spațiul Schengen, într-o vizită efectuată la Zagreb la finalul lunii iulie. Croația va deține în prima parte a anului viitor președinția Consiliului UE iar integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană este unul dintre punctele principale pe agenda politică a acestei țări.

Consiliul European recunoaște că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice pentru Schengen

Încă din 2011 România și Bulgaria întrunesc toate condițiile tehnice necesare pentru a fi membri cu drepturi depline în spațiul Schengen și nicio altă țară, până la acel moment, care respectase tot setul de reguli, nu a mai fost refuzată.

În proiectul său de decizie de la acea vreme, Consiliul European a verificat condițiile necesare pentru aplicarea Schengen și a admis că România și Bulgaria îndeplinesc acquis-ul în toate domeniile, și anume protecția datelor, frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea poliției, sistemul de informații Schengen, frontierele maritime și sistemul de acordare a vizelor.

Pe lângă provocarea de a gestiona frontierele externe ale Uniunii Europene, finalizarea procesului de evaluare Schengen a implicat pentru ambele țări investiții sporite în restructurarea fundamentală a sistemelor lor de supraveghere a frontierelor. Cu toate acestea, România și Bulgaria sunt ținute în curtea din spate a Uniunii Europene.

Ce spune Actul de aderare din 2005

Mircea Geoană, noul secretar adjunct al NATO, a spus pentru New York Times că excluderea României din Schengen este ilogică, deoarece rutele folosite de migranți nu includ România. „Se referă la modul cum sunt priviți rromii și românii în Europa. Este un prejudiciu aici și care ne face rău. Cu trei – patru milioane de români care lucrează în străinătate, ai nevoie de cineva pe care să dai vina”, a spus Geoană.

În mai, la Sibiu, Mark Rutte, premierul Olandei, întrebat cu privire la momentul când România ar trebui să fie primită în Schengen, a primit un răspuns extrem de direct. „Atunci când veți respecta domnia legii și democrația. Nu mergeți în direcția cea bună, acum!”

Problema corupției este endemică pentru România, cu toate că profilul unor candidați la fotoliul de comisar în executivul Ursulei von der Leyen pare să sugereze că acest flagel nu este comun doar pentru țara noastră.

Întrebarea este de ce MCV-ul (mecanismul care monitorizează progresele în consolidarea statului de drept) este conectat tot timpul cu aderarea României la Schengen? MCV-ul a fost o cerință expresă a Comisiei Europene care voia să se asigure că politicienii și autoritățile române vor rămâne angajate în lupta-anticorupție și după aderarea țării noastre în UE.

Pe de altă parte, conform Actului de aderare din 2005, finalizarea cu succes a procedurilor de evaluare Schengen este singura condiție necesară pentru aplicarea completă a acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la nivel intern granițele terestre, maritime și aeriene. Iar Consiliul European a recunoscut, în mai multe rânduri, nivelul tehnic de pregătire al României și Bulgariei, la fel și Comisia (27 septembrie 2017) și Parlamentul European (30 mai 2018).

Dacă acesta este modul în care stilul european de viață este protejat, Comisia Europeană va produce încă o falie în interiorul blocului pentru că va ține două țări membre UE izolate, afișând și un comportament arogant ca la o nuntă de prost-gust unde rudele venite din provincie sunt ținute la mesele de lângă ieșirea din restaurant.

Related posts

În ce măsură va reuși Comisia Europeană să vină cu un plan pentru combaterea schimbărilor climatice

Vlad Epurescu

Zece pagini de întrebări pentru Sylvie Goulard. Ce vor să afle europarlamentarii, după ce candidatul Franței nu a trecut prima rundă de audieri

Adelina Miron

Rovana Plumb a fost respinsă de JURI. Pe cine poate propune Viorica Dăncilă

Vlad Epurescu

Ce urmează luni pentru Rovana Plumb și Laszlo Trócsányi în Parlamentul European

Adelina Miron

Ce spun despre denumirea portofoliului „Protejarea Stilului de Viață European” liderii PPE, S&D și Renew

Adelina Miron

Încă o durere de cap pentru Ursula von der Leyen: candidatul polonez, prestație catastrofală la audierile din comisia AGRI

Europolitics.ro

Leave a Comment