fbpx
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

De ce partidele ecologiste nu au succes în Estul și Centrul Europei

partide ecologiste

Rezultatul alegerilor europarlamentare din acest an a mai confirmat încă o discrepanță între Est și Vest. Mișcarea partidelor ecologiste a produs rezultate electorale consistente în țări precum Germania, Franța, Belgia și Marea Britanie, dar nu s-a făcut simțită în Est, scrie Politico.

La alegerile europarlamentare, partidele ecologiste au obținut 2.2% în Ungaria, 1.8%  în Croația și au primit o susținere neglijabilă în Bulgaria și în România. Doar 6 din cei 75 de europarlamentari de pe lista Verzilor provin din țări care s-au alăturat Uniunii Europene după anul 2004.

Această disparitate geografică este rezultatul decalajelor economice dintre Est și Vest. În țările post-comuniste, populația nu este încă sedusă de discursul post-materialist al Verzilor, al cărui simbol este adolescenta Greta Thunberg.

Dar nu este numai cazul Estului. Spre exemplu, în Sudul dominat de datorii și cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, partidele ecologiste au o importanță marginală. În Italia, Verzii nu au depășit niciodată pragul de 4% la alegerile naționale iar în Spania, Equo, un partid ecologist, a reușit să obțină un singur loc în Parlamentul European la aceste alegeri.

În schimb, ecologiștii au obținut peste 20% în Germania, 12% în Marea Britanie (s-au clasat peste Conservatori, pe locul 4) iar în Franța au primit 13.5%, fiind cei mai populari printre votanții cu vârste de până în 35 de ani. În total, verzii au 69 de locuri în Parlamentul European din 751 și, chiar dacă Marea Britanie va ieși din UE, ei își vor menține ponderea în Parlament.

Care este explicația acestui fenomen? Un eurobarometru realizat înainte de alegerile europene a demonstrat că numai pentru Vestul și Nordul Europei constituie o prioritate combaterea schimbărilor climatice. De ce nu și în Est?

O spune Peter Ungar, un parlamentar maghiar, membru al formațiunii Politica Poate fi Diferită (LMP). „Dacă trebuie să te întreții din salariul minim oferit de Ungaria, nu te poți aștepta ca populația să cumpere alimente care sunt de două ori mai scumpe doar pentru că producătorii au luat în calcul factorii ecologici.”

LMP este singurul partid ecologist din estul Europei care s-a făcut remarcat și a obținut suficiente voturi în trei runde de alegeri pentru a avea o prezență în parlamentul Ungariei. Dar această formațiune politică și-a orientat discursul nu numai spre schimbările climatice, ci și spre combaterea corupției și guvernarea ineficientă.

Un alt factor demn de luat în considerare pentru care discursul ecologist nu a prins este că țările din Centrul și Estul Europei sunt mult mai dependente de combustibilii fosili decât cele din Vest (în special de cărbune). În acest context, reducerea emisiilor de dioxid de carbon este un proces mult mai costisitor iar electoratul este mult mai greu de convins.

Sursa: The Guardian

Spre exemplu, propunerea Comisiei Europene de a atinge o țintă de zero net emisii de carbon în anul 2050 a fost blocată de Polonia, cu susținerea Ungariei și a Cehiei.

În plus, sindicatele din industria auto, un alt sector economic care va fi supus unor transformări radicale, sunt printre cele mai puternice, deși automatizarea proceselor și tranziția spre motoarele electrice au deschis frontul pentru o serie de restructurări de personal.

Nu îi pasă populației din Est de schimbările climatice și de mediu? Ba da! În Polonia, Ungaria și Cehia au fost numeroase proteste organizate de activiști și care au fost orientate împotriva practicilor industriale distructive, în special în anii ’80.

S-au format, rapid, partide ecologiste, care s-au alăturat opoziției anti-comuniste. Dar aceste succese s-au evaporat rapid până la finele anilor ’90. Tranziția post-comunistă a fost mult prea turbulentă, iar opinia publică a pus accent pe alte probleme care afectau societatea.

Activismul de mediu are o reprezentare importantă în Europa de Est și în Balcani, dar societatea civilă a fost ezitantă și nu a vrut să facă pasul spre lumea politică.

Partidul Verde European, o confederație care reprezintă partidele ecologiste din peste 30 de țări, a admis că are o problemă în Est și că își va concentra atenția asupra acestor țări, în special în statele care se bazează pe producția de cărbune.

Related posts

Zece pagini de întrebări pentru Sylvie Goulard. Ce vor să afle europarlamentarii, după ce candidatul Franței nu a trecut prima rundă de audieri

Adelina Miron

După Rovana Plumb și László Trócsány, cine urmează să pice în Parlamentul European? Ce strategie are Ursula von der Leyen și pe cine a nominalizat Ungaria

Vlad Epurescu

În Comisia condusă de Ursula von der Leyen, un irlandez va prelua frâiele negocierilor acordului Brexit pentru comerț cu Marea Britanie

Adelina Miron

Macron pregătește o contra-ofensivă pentru Bruxelles. Planul președintelui francez pentru ca Parlamentul să valideze noua Comisie Europeană

Vlad Epurescu

De ce Emmanuel Macron este cel care a suferit un eșec de proporții prin eliminarea din cursă a lui Sylvie Goulard, și nu Ursula von der Leyen

Europolitics.ro

Laura Codruța Koveși a fost votată de Consiliul European, în ciuda opoziției României, să fie procuror șef european

Europolitics.ro

Leave a Comment