fbpx
europolitics
Bruxelles Parlamentul European

De ce partidele ecologiste nu au succes în Estul și Centrul Europei

partide ecologiste

Rezultatul alegerilor europarlamentare din acest an a mai confirmat încă o discrepanță între Est și Vest. Mișcarea partidelor ecologiste a produs rezultate electorale consistente în țări precum Germania, Franța, Belgia și Marea Britanie, dar nu s-a făcut simțită în Est, scrie Politico.

La alegerile europarlamentare, partidele ecologiste au obținut 2.2% în Ungaria, 1.8%  în Croația și au primit o susținere neglijabilă în Bulgaria și în România. Doar 6 din cei 75 de europarlamentari de pe lista Verzilor provin din țări care s-au alăturat Uniunii Europene după anul 2004.

Această disparitate geografică este rezultatul decalajelor economice dintre Est și Vest. În țările post-comuniste, populația nu este încă sedusă de discursul post-materialist al Verzilor, al cărui simbol este adolescenta Greta Thunberg.

Dar nu este numai cazul Estului. Spre exemplu, în Sudul dominat de datorii și cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, partidele ecologiste au o importanță marginală. În Italia, Verzii nu au depășit niciodată pragul de 4% la alegerile naționale iar în Spania, Equo, un partid ecologist, a reușit să obțină un singur loc în Parlamentul European la aceste alegeri.

În schimb, ecologiștii au obținut peste 20% în Germania, 12% în Marea Britanie (s-au clasat peste Conservatori, pe locul 4) iar în Franța au primit 13.5%, fiind cei mai populari printre votanții cu vârste de până în 35 de ani. În total, verzii au 69 de locuri în Parlamentul European din 751 și, chiar dacă Marea Britanie va ieși din UE, ei își vor menține ponderea în Parlament.

Care este explicația acestui fenomen? Un eurobarometru realizat înainte de alegerile europene a demonstrat că numai pentru Vestul și Nordul Europei constituie o prioritate combaterea schimbărilor climatice. De ce nu și în Est?

O spune Peter Ungar, un parlamentar maghiar, membru al formațiunii Politica Poate fi Diferită (LMP). „Dacă trebuie să te întreții din salariul minim oferit de Ungaria, nu te poți aștepta ca populația să cumpere alimente care sunt de două ori mai scumpe doar pentru că producătorii au luat în calcul factorii ecologici.”

LMP este singurul partid ecologist din estul Europei care s-a făcut remarcat și a obținut suficiente voturi în trei runde de alegeri pentru a avea o prezență în parlamentul Ungariei. Dar această formațiune politică și-a orientat discursul nu numai spre schimbările climatice, ci și spre combaterea corupției și guvernarea ineficientă.

Un alt factor demn de luat în considerare pentru care discursul ecologist nu a prins este că țările din Centrul și Estul Europei sunt mult mai dependente de combustibilii fosili decât cele din Vest (în special de cărbune). În acest context, reducerea emisiilor de dioxid de carbon este un proces mult mai costisitor iar electoratul este mult mai greu de convins.

Sursa: The Guardian

Spre exemplu, propunerea Comisiei Europene de a atinge o țintă de zero net emisii de carbon în anul 2050 a fost blocată de Polonia, cu susținerea Ungariei și a Cehiei.

În plus, sindicatele din industria auto, un alt sector economic care va fi supus unor transformări radicale, sunt printre cele mai puternice, deși automatizarea proceselor și tranziția spre motoarele electrice au deschis frontul pentru o serie de restructurări de personal.

Nu îi pasă populației din Est de schimbările climatice și de mediu? Ba da! În Polonia, Ungaria și Cehia au fost numeroase proteste organizate de activiști și care au fost orientate împotriva practicilor industriale distructive, în special în anii ’80.

S-au format, rapid, partide ecologiste, care s-au alăturat opoziției anti-comuniste. Dar aceste succese s-au evaporat rapid până la finele anilor ’90. Tranziția post-comunistă a fost mult prea turbulentă, iar opinia publică a pus accent pe alte probleme care afectau societatea.

Activismul de mediu are o reprezentare importantă în Europa de Est și în Balcani, dar societatea civilă a fost ezitantă și nu a vrut să facă pasul spre lumea politică.

Partidul Verde European, o confederație care reprezintă partidele ecologiste din peste 30 de țări, a admis că are o problemă în Est și că își va concentra atenția asupra acestor țări, în special în statele care se bazează pe producția de cărbune.

Related posts

De ce contează pentru România întâlnirea lui Viktor Orban cu Ursula von der Leyen și de ce își dorește Ungaria să aibă comisar european la Extindere

Europolitics.ro

Decodificarea mesajului pe care Maia Sandu îl are pentru București. Joc de echilibru la Chișinău: între Rusia și România

Vlad Epurescu

Soluția surpriză a Vioricăi Dăncilă: pe cine ar mai propune pentru postul de comisar european

Vlad Epurescu

De ce nu pot fi condiționate atât de ușor fondurile europene de respectarea statului de drept. Mizele Finlandei, țara care va deține președinția prin rotație a Consiliului UE

Vlad Epurescu

Pe cine poate propune, cu adevărat, România, pentru postul de comisar european. Evaluarea portofoliilor vizate de Viorica Dăncilă. Unde avem șanse?

Europolitics.ro

Leave a Comment