fbpx
europolitics
Bruxelles Consiliul European

De ce nu pot fi condiționate atât de ușor fondurile europene de respectarea statului de drept. Mizele Finlandei, țara care va deține președinția prin rotație a Consiliului UE

fondurile europene

Finlanda pare determinată ca, în cele șase luni în care va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, să creioneze un mecanism de control care să condiționeze fondurile europene de respectarea statului de drept. Din această cauză, negocierile pentru finalizarea cadrului bugetar financiar multi-anual al UE pentru perioada 2021-2027 se anunță extrem de tăioase. Statele net contributoare din Nordul Europei amenință, prin vocea Finlandei, că își vor reduce contribuțiile la bugetul UE.

În timp ce liderii europeni erau prinși, luna trecută, în negocierile complicate pentru numirile în funcțiile de top ale instituțiilor europene, România îi preda Finlandei, fără prea mare fast, președinția Consiliului Uniunii Europene.   

Pentru orice stat european este un privilegiu și un moment de afirmare atunci când deține președinția Uniunii Europene.

Pentru România, lucrurile par a nu fi stat de fiecare dată așa. Coaliția de guvernare PSD-ALDE, care ar fi trebuit să ghideze politic președinția României, s-a simțit urmărită și analizată la microscop într-o perioadă în care nu avea nevoie de atâtea reflectoare.

Impresia pe care a lăsat-o guvernarea de la București a fost că vrea să modifice legislația penală în favoarea acoliților săi politici, în ciuda faptului că UE a opinat, nu o dată, că astfel se slăbește lupta împotriva corupției.

Tot acest tumult a acoperit succesele de etapă obținute de România și a afectat serios relațiile Bucureștiului nu numai cu Bruxelles, ci și cu alte capitale europene.

Lucrul acesta s-a văzut, spre exemplu, în contextul numirii lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO, primită cu răceală în lumea occidentală, și despre care ediția în limba română a postului DW a comentat cel puțin acid.

Finlanda, țară care ne-a precedat pentru următoarele șase luni în fruntea Uniunii Europene, a fost una dintre semnatarele unei scrisori prin care mai multe state partenere României (mai exact SUA, Franța, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia) au transmis un semnal de alarmă cu privire la aceste schimbări pe care Puterea de la București le pregătea pentru Codurile Penale.

De altfel, la finalul anului trecut, pe fondul tensiunilor politice dintre președinția României și guvernul de la Palatul Victoria, Helsinki anunța că este gata să îi la locul României la cârma UE, dacă țara noastră se simte nepregătită pentru această misiune.

În căutare de noi teme care să o legitimeze în discursul politic european, Finlanda a preluat o serie de teme despre care România nu a vorbit din postura de Președinte al UE, propagându-se într-un promotor fervent al respectării valorilor comune europene și protejării statului de drept.

Avantajul acestei abordări este că-i permite Finlandei să își lărgească spațiul de influență politică și în spații la care nu avea neapărat acces altfel, precum migrația, spațiul Schengen, geopolitica energetică (temă cheie pentru Helsinki) sau bugetul UE, tensionat între nevoie Estului de a avea mai mult suport financiar pentru a combate decalajele economice și dorința zonei euro de a se consolida în centrul Europei, fără să mai aștepte restul plutonului.

De ce vrea Finlanda să lege fondurile europene de statul de drept

În mod normal, programul multi-anual al președințiilor rotative constrânge statele membre să nu aducă schimbări radicale agendei de priorități, ci mai degrabă să aibă un stil și o manieră proprie de a aborda temele pe care le moștenește, și eventual să schimbe accentul, ca o dovadă a măiestriei politice a propriilor aparate politice și diplomatice.

Lista lungă a finlandezilor cuprinde astfel toate problemele cunoscute cu care UE se confruntă deja: migrație, Brexit, promovarea economiei digitale, finalizarea uniunii monetare, combaterea schimbărilor climatice și intermedierea dezbaterilor privind bugetul UE pentru următorii șapte ani.

În această ultimă ecuație, Finlanda pare hotărâtă să introducă un element mai radical, în sensul că vrea să lege fondurile europene de respectarea statului de drept.

Finlanda, și prin vocea ei, un club mai larg de state membre, răspund astfel cât se poate de clar la derapajele instituționale din Ungaria, Polonia și România, care par a fi deraiat de la valorile europene.

„Nu compunem noi muzica, dar îi putem face pe toți ceilalți să danseze la fel”, avea să spună recent Tytti Tuppurainen, ministrul de Externe al Finlandei. Planul finlandez pare a fi susținut de majoritatea statelor net contributoare la bugetul UE, care nu doresc să finanțeze guvernele iliberale în Estul Europei.

Finlanda poate astfel să dea o formă instituțională unor imperative politice care au prins contur în câteva capitale europene și să mențină dezbaterea vie la nivel UE, până când un stat membru mai proeminent se va afla la conducerea Uniunii.

Fondurile europene pot fi blocate dacă statul de drept este încălcat? Ar putea trece o asemenea propunere?

Demersul finlandezilor are în spate un vot dat de Parlamentul European la începutul acestui an, care a împuternicit Comisia Europeană să taie fondurile europene țărilor care nu respectă statul de drept.

Cu un rezultat de 397 voturi pentru și 158 împotrivă, Parlamentul European a găsit o modalitate pentru a pune presiune pe țări ca Polonia, Ungaria și România să respecte valorile europene.

Dezbaterea a fost  mutată la nivelul Consiliului UE, acolo unde Varșovia, Budapesta și dar alte capitale europene și-au manifestat rezerve, dacă nu chiar o opoziție vehementă, în timp ce guvernele de la Paris, Helsinki sau Amsterdam s-au situat de cealaltă parte a argumentului.

Conflictul mocnit dintre cele două tabere a produs deja o victimă, prin eșecul lui Frans Timmermans, unul dintre cei puternici adversari ai iliberalismului estic, de a deveni președinte al Comisiei Europene.

Totuși, primul și cel mai mare obstacol în calea obiectivului Finlandei este că are nevoie de unanimitate în Consiliul pentru această decizie.

Este greu de identificat cum ar putea guvernele unor țări ca Polonia, Ungaria sau România să voteze în favoarea propunerii finlandeze, chiar dacă statele net contributoare ar pune în discuție cuantumul sumelor pe care le alocă la bugetul UE. Grecia, Italia sau Cehia nu privesc nici ele cu ochi buni abordarea finlandeză, astfel că cele trei țări din Est nu sunt izolate în Consiliu.

Al doilea obstacol ar putea fi chiar Ursula von der Leyen. Noul președinte al Comisiei Europene a primit o susținere puternică în Consiliu, în special din partea Italiei, Ungariei sau Poloniei, pe care nu le poate acum sacrifica la masa negocierilor politice, în condițiile în care majoritatea sa în Parlament, mai ales datorită jocului partidelor ecologiste, este extrem de fragilă.

Practic, refuzul ecologiștilor de a sprijini deschis noua Comisie Europeană a deschis calea spre proeminența politică a grupului de la Vișegrad într-un moment cheie.

În discursul său de la Strasbourg, din plenul Parlamentului European, von der Leyen a vorbit despre un alt scenariu, în care toate statele europene vor fi monitorizate și analizate din perspectiva respectării statului de drept, și nu despre cel care presupune ca fondurile europene să fie blocate.

Ea a detaliat poziția ulterior, după ce a vizitat Varșovia și după ce l-a avut invitat la Bruxelles pe Viktor Orban, spunând că „în țările Europei Centrale și de Est, mulți consideră că nu sunt pe deplin acceptați în Uniunea Europeană. Dacă noi continuăm cu dezbaterile tăioase pe care le avem acum, acest lucru ar putea să le alimenteze oamenilor senzația că îi criticăm pe toți, la pachet.”

De fapt, care este miza?

Președinția finlandeză este, într-un sens atipică, de tranziție. Parlamentul European abia și-a preluat mandatul după alegerile din vară iar noua Comisie Europeană nu e încă numită.

Ca atare, nu vor fi prezente pe masa discuțiilor dosare majore, însă se vor continua demersurile pe două mari chestiuni: bugetul Uniunii și programul de lucru al noii Comisii.

În plus, Parlamentul European va fi ocupat cu audierile candidaților pentru fotoliile de comisari europeni și, ținând cont că a fost scos din ecuația numirii Spitzenkandidate-ului, nu ar fi de mirare să apară surprize.

Tocmai de-aceea bugetul multi-anual trebuie să fie încheiat relativ în grabă, liderii europeni sperând că se va ajunge la un acord în Consiliul UE cel târziu în octombrie 2019.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, Germania, spre exemplu, pare a fi gata să sprijine Finlanda să găsească un consens cât mai curând posibil. Orice întârziere ar putea bloca finanțarea programelor de cercetare, pe cele de coeziune și ar restricționa capacitatea de acțiune a UE.

Ieșirea Marii Britanii din UE pune presiune pe celelalte țări contributoare să își sporească sumele alocate la bugetul comun.

În acest context, state precum Olanda sau Finlanda se folosesc de argumentul respectării valorilor europene inclusiv pentru a avea o poziție mai bună în cadrul negocierilor vizând alocările bugetare pentru perioada 2021 – 2027.

Mai este și un alt element cheie. Comisia Europeană va juca un rol esențial în a decide ce reforme și investiții vor fi susținute de un nou instrument financiar care se preconizează că va intra în vigoare începând cu anul 2021, a cărui anvelopă financiară va fi decisă de statele membre.

Cheia acestei negocieri va putea fi găsită, probabil, în discuțiile dintre Finlanda și Germania, ultima urmând să preia președinția prin rotație a Consiliului UE în vara anului viitor. Ultimele negocieri pe marginea acestui instrument cât și pe alte teme care vizează mecanismele de stabilitate a zonei euro vor fi mediate de Germania, care are deja un om cheie la nivelul Comisiei, în persoana președintelui Ursula von der Leyen.

Related posts

Cum a reușit România să-i paveze Croației, în ultimii doi ani și jumătate, drumul spre Schengen și zona euro

Vlad Epurescu

Ce spun protestele din România, Cehia și Slovacia despre democrația din Europa de Est și relația cu Uniunea Europeană

Europolitics.ro

De ce naște controverse decizia Guvernului României de a-i taxa pe producătorii de băuturi pentru conținutul de zahăr din produse

Vlad Epurescu

Poate fi evitată o nouă criză economică? Cum au contribuit la sistemul financiar global țările dezvoltate după criza din 2008

Adelina Miron

Vor vota, în viitor, europenii, liste transnaționale? Cazul unui politician italian care va ajunge în Parlamentul European pe listele En Marche

Adelina Miron

Ce calcule își fac țările din Grupul de la Vișegrad pentru toamnă. Funcțiile cheie pe care și le doresc pentru Estul Europei în instituțiile europene și ce șanse au pentru a le obține

Vlad Epurescu

Leave a Comment