fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Romania Stiri

De ce naște controverse decizia Guvernului României de a-i taxa pe producătorii de băuturi pentru conținutul de zahăr din produse

taxa pe zahar

Guvernul Dăncilă a anunțat, recent, un pachet de măsuri fiscale care include și impozitarea semnificativă pentru băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr, considerate între factorii care favorizează apariția unor afecțiuni precum diabetul zaharat sau obezitatea. Reacția industriei a fost promptă, punând această decizie pe seama retoricii îndreptate împotriva multinaționalelor promovată de pe vremea când Liviu Dragnea trăgea sforile guvernului de la Palatul Victoria. În realitate, România nu este singura țară care abordează în acest fel problema conținutului ridicat de zahăr din băuturile răcoritoare, iar la nivelul Uniunii Europene există o dezbatere aprinsă pe marginea acestui subiect.

Conform proiectului de ordonanță de urgență, băuturile răcoritoare cu un conținut de zaharuri de 5-8 g/100 ml vor fi taxate cu 0.8 lei pe litru, iar cele unde zaharurile depășesc 8 grame, cu 1 leu/litru. În expunerea de motive, ministerul de Finanțe face referire la o statistică din anul 2013, publicată de Comisia Europeană, care arată că 52% din populația adultă a Uniunii Europene este, în prezent, supraponderală, iar dintre aceștia, 17% suferă chiar de obezitate. Pe de altă parte, din această taxă, Guvernul estimează că va încasa venituri suplimentare la buget de 320 de milioane de lei în ultimele patru luni ale lui 2019.

Efectul creșterii veniturilor bugetare a fost speculat rapid de industria producătoare de băuturi răcoritoare. Într-o campanie de comunicare foarte vizibilă în mediul online, producătorii pretind că Executivul nu se gândește, de fapt, la starea de sănătate a populației, ci la încasările statului.

În acest context, producătorii se plâng că sunt victimele unei noi răfuieli a Executivului cu mediul privat, în special cu multinaționalele, și arată cu degetul la amnistierea fiscală a marilor datornici și la slaba colectare a TVA-ului, considerând că acestea au generat reducerea banilor din conturile Ministerului de Finanțe, ceea ce a determinat ca băuturile răcoritoare să fie suprataxate.

Ei mai arată că efectul asupra industriei românești de profil ar putea fi negativ, întrucât România este un pol regional de producție pentru mai multe piețe din vecinătatea noastră.

În timp ce aproape 1.800.000 de români suferă de diabet, președinția României a Consiliului Uniunii Europene a fost sponsorizată de Coca-Cola

Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate arată într-o analiză publicată în anul 2018 că, în România, erau înregistrate 1.785.300 de cazuri de diabet. Recomandările CNEPSS, pentru preîntâmpinarea diabetului sau a obezității, constau într-o alimentație sănătoasă – „alegeți apă, cafea sau ceai în loc de suc de fructe sau alte băuturi îndulcite cu zahăr – și cel puțin 30 de minute de sport, pe zi.

În același context, într-un plan de acțiune elaborat de Comisia Europeană în anul 2014 cu privire la combaterea obezității la copii, aceasta recomanda luarea în considerare a obiectivelor nutriționale la definirea măsurilor fiscale, în special a impozitării, la acordarea subvențiilor de stat sau la construcția politicilor naționale de asistență socială.

În aceste condiții, sponsorizarea oferită de Coca-Cola președinției României în timpul când aceasta s-a aflat la cârma Consiliul Uniunii Europene a generat un val de reacții negative, mai ales în mediul internațional. Cu toate acestea, România nu este singura țară acuzată de parteneriate controversate.

Recent, mai mulți jurnaliști occidentali au semnalat implicarea grupului BMW alături de președinția finlandeză, deși eforturile constructorului de automobile pentru reducerea poluării sunt nesatisfăcătoare, sau chiar a grupului Volkswagen, care a fost implicat într-un scandal uriaș privind falsificarea pe scară largă a rezultatelor la testele de emisii poluate ale propriilor automobile.

Cazul ciudat al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)

Într-un studiu de caz publicat în anul 2015, OMS susținea că zahărul consumat în exces este una dintre principalele cauze pentru obezitate, diabet și pentru apariția cariilor dentare. „Băuturile ce conțin zahăr sunt o sursă majoră pentru o dietă zaharoasă, iar consumul lor este în creștere în majoritatea țărilor, în special printre copii și adolescenți. În medie, o singură cutie [de băuturi zaharoase, n.red.] conține 40 de grame de zahăr (echivalentul a zece lingurițe)”, afirmă OMS.

Una dintre soluțiile recomandate de OMS pentru a reduce consumul de băuturi răcoritoare bogate în zahăr era taxarea excesivă a acestora, după modelul aplicat industriei tutunului. Cu cât este mai mare procentul de taxare, susține OMS, cu atât scade procentul băuturilor consumate. La acea vreme, OMS recomanda aplicarea unui procent de 20% tuturor acestor produse.

Industria a criticat mereu poziția OMS, susținând că organismul internațional nu are dovezi care să susțină afirmația că impozitarea zahărului este un mod eficient de a îmbunătăți sănătatea publică. Mai mult, susțin producătorii, impozitele suplimentare i-ar putea determina pe consumatori să se îndrepte către produse mai ieftine, cu conținut ridicat de calorii, spre exemplu.

Anul trecut, însă, spre surprinderea tuturor, OMS a eliminat taxarea raportată la conținutul de zahăr  din lista recomandărilor formulate pentru statele care vor să lupte pentru a combate obezitatea sau diabetul.

Taxa pe zahărul din băuturile răcoritoare: succese și eșecuri

Anul 2016 a fost unul de cotitură pentru industria băuturilor răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr. Imediat după publicarea raportului OMS, 20 de state din întreaga lume au adoptat măsuri pentru a reduce obezitatea și diabetul folosind instrumentul „taxei pe zahăr”. În cele mai multe cazuri, producătorii au transferat această taxă la direct la consumator, fie printr-o creștere de preț, fie prin diminuarea cantității de produs din recipiente.

Începând cu anul 2018, 39 de țări și orașe au implementat o taxare pe nutriție și mai multe guverne colaborează cu producătorii pentru a încuraja o alimentație sănătoasă. Pentru a evita taxarea excesivă, unii producători au redus nivelul de zahăr din produsele comercializate.

În Uniunea Europeană sunt 11 țări care au adoptat așa-zisa „taxă pe zahăr”, printre ele numărându-se Marea Britanie, Irlanda, Franța, Belgia și Portugalia.

La puțin timp după implementare, unele state europene au renunțat la acest instrument, de departe cel mai mediatizat caz fiind al Danemarcei. Copenhaga a introdus o „taxă pe grăsimi” însă, un sondaj efectuat un an mai târziu arăta că danezii treceau granița în Germania pentru a cumpăra produsele dorite.

În Ungaria, în schimb, o taxă în cuantum de aproape 2 lei aplicată alimentelor și băuturilor care conțin cantități semnificative de zahăr a determinat o reducere cu 22% a consumului de băuturi răcoritoare.

Susținătorii taxării băuturilor răcoritoare cu un bogat conținut de zahăr consideră că, deși efectul acestui instrument va fi resimțit de consumatorii cu venituri mici, afectați de creșterea prețurilor, acest aspect poate fi atenuat dacă banii colectați la buget din această taxă ar fi utilizați și pentru programe de sănătate care să combată obezitatea și diabetul, mai ales în rândul persoanelor afectate de sărăcie.

Related posts

Marele test al Ursulei von der Leyen înainte de a prelua oficial conducerea Comisiei Europene

Adelina Miron

EXCLUSIV Bas Eickhout, candidatul Verzilor la președinția Comisiei Europene: „Să terminăm cu monopolurile energetice și relația lor cu mediul politic!”

Vlad Epurescu

Cum ar putea Europa revigora economia mondială

Adelina Miron

În plin război comercial, Donald Trump a blocat activitatea Organizației Mondiale a Comerțului. Care sunt viitoarele scenarii

Adelina Miron

Vladimir Putin schimbă strategia cu Ucraina. Ce speră să obțină

Adelina Miron

De ce succesul economic al Poloniei nu este unul durabil iar măsurile economice luate seamănă cu cele din România

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia