Premierul maghiar Viktor Orban se va întâlni la Budapesta cu Ursula von der Leyen, noul șef al Comisiei Europene, pentru o serie de discuții bilaterale, pe 1 august. Discuțiile vor viza nominalizarea comisarului european din partea Ungariei dar este de așteptat să fie abordate problematici precum migrația sau următorul cadru financiar multi-anual al Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a fost validată în Parlamentul Eurpean de o majoritate fragilă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acum, ea se vede nevoită să construiască punți între state membre cu obiective divergente legate de viitorul construcției europene comune.
Totodată, ea are de gestionat taberele politice ale unui Parlament European extrem de fragmentat. Acesta este motivul pentru care noul șef al Comisiei Europene a pornit într-o amplă misiune de teren. Mai întâi, a fost în Franța, apoi în Polonia. Ulterior, l-a primit la Bruxelles pe Andrej Babis, premierul Cehiei și, acum, urmează Viktor Orban, premierul unuia dintre cei mai refractari membri ai grupului de la Vișegrad.
Opoziția furibundă a Budapestei la candidatura lui Frans Timmermans a deschis cale largă pentru ascensiunea ministrului german al apărării în fruntea executivului european, iar aceasta nu pare să fi ignore acest fapt.
Noul președinte al Comisiei a respins acuzele care sugerau că, în schimbul voturilor date în Parlamentul European, Italia, Polonia și Ungaria ar putea să primească o serie de concesii care să treacă peste linia roșie a toleraanței zero față de încălcarea statului de drept. Ce e drept, deocamdată, guvernele populiste din Estul Europei nu au reușit să obțină multe concesii, în afara blocajului lui Timmermans.
Poate tocmai de aceea, Ursula von der Leyen afirmă că este nevoie de o reconciliere a Vestului Europei cu statele din fostul bloc comunist. Întrevederea cu Viktor Orban este, însă, pentru noul președinte al Comisiei Europene, un prim test de forță, pe care nu are voie să nu-l treacă. Dacă Ursula von der Leyen va lăsa chiar și simpla impresie că cedează pretențiilor nerezonabile ale Budapestei, eticheta pe care deja i-o pun anumiți comentatori, de politician oportunist, cu dublu discurs, va fi greu de evitat.
Va accepta Ursula von der Leyen propunerea controversată a lui Viktor Orban, pentru funcția de comisar european?
Statele membre ale Uniunii Europene au răgaz ca, până la 26 august, să-și numească candidații pentru un portofoliu de comisar în noul Colegiu al Comisiei Europene. Guvernul de la Budapesta vrea ca László Trócsányi, fostul ministru al Justiției și actual membru al Parlamentului European, să se alăture noii Comisii.
În același timp, von der Leyen și-ar dori ca în noua Comisie să existe un număr egal de bărbați și femei, ceea ce deja pare extrem de greu de realizat, după cum arată nominalizările de comisari până în prezent. Din acest motiv, ea le-a cerut statelor membre, înainte de alegeri, să facă două nominalizări de comisari pentru a permite respectarea parității de gen. Ursula von der Layen nu are astăzi froța pe care o avea JC Juncker iar apelul său pare a nu fi fost luat în serios mai de nimeni, poate cu mici excepții printre care, probabil, se va afla și România.
Controversele din jurul nominalizării lui László Trócsányi, fostul ministru al Justiției, țin de faptul că acesta a fost responsabil pentru elaborarea unui proiect de reformă a instanțelor de judecată maghiare, despre care s-a spus că va eroda semnificativ instituțiile democratice din Ungaria. Practic, Viktor Orbán ar urma să controleze indirect numirea, concursurile pentru ocuparea funcțiilor în sistemul judiciar și promovarea judecătorilor.
Noile modificări legislative nu au intrat în vigoare, întrucât au fost întârziate de alegerile europarlamentare. În plus, reforma domnului Trócsányi a fost criticată sever de Comisia de la Veneția, care a concluzionat că aceasta are rolul de a concentra puteri foarte mari în mâinile unui număr limitat de persoane, încălcând sistemul democratic al controlului reciproc exercitat de instituțiile cheie ale unui stat de drept european.
Cu toate acestea, maghiarii mizează în continuare pe László Trócsányi și pare că vizează portofoliul Extindere, care ar permite Budapestei să își extindă semnificativ influența asupra unor dosare cheie privind țări unde prezența etnicilor maghiari este importantă, inclusiv pentru succesul electoral al lui Viktor Orban. Presa de la Budapesta a mai avansat alte două nume ca variantă de rezervă, pe europarlamentarele Fidesz Enikő Győri și Lívia Járóka, semn că Budapesta ar fi pregătită să evalueze un compromis politic, dacă Ursula von der Leyen are ceva de oferit la schimb.
O nouă abordare pentru statul de drept
După desemnarea sa în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a explicat pentru publicația Süddeutsche Zeitung că „discuțiile despre Ungaria trebuie să fie mult mai obiective. În țările Europei Centrale și de Est, mulți consideră că nu sunt pe deplin acceptați în Uniunea Europeană. Dacă noi continuăm cu dezbaterile tăioase pe care le avem acum, acest lucru ar putea să le alimenteze oamenilor senzația că îi criticăm pe toți, la pachet, atunci când atingem subiecte specifice”.
Afirmația noului președinte al Comisiei Europene anunță o nouă tactică pe care Comisia Europeană o va aborda în cazul apărării statului de drept. Ursula von der Leyen își dorește implementarea unui proces de monitorizare regulată a statului de drept pentru fiecare stat membru, pentru a evita impresia că doar o parte a Europei critică constant restul continentului.
„Cu toții trebuie să învățăm că obiectivul trebuie să fie întotdeauna statul de drept, dar nimeni nu este perfect”, a spus von der Leyen. Vorbind despre sancțiunile financiare aplicate în caz de asalt asupra justiției sau democrației, ea a subliniat că acestea vor fi puse în aplicare doar ca ultimă soluție, numai după ce au fost luate numeroase alte măsuri.
Aceste abordări sunt, cu siguranță, pe placul Grupului de la Vișegrad, dar nu numai. Și România ar putea vedea cu ochi buni o astfel de inițiativă, în speranța ca va reuși odată aderarea la spațiul Schengen și ridicarea MCV.
În tot acest context, Ursula von der Leyen pare a fi tratată cu deferență în capitalele grupului de la Vișegrad, atât timp cât pare că este dispusă să țină în frâu tendințele Comisiei Europene de a merge până la capăt cu ideea de apărare a valorilor europene.
Astăzi, guvernele de la Budapesta, Varșovia, Praga și Bratislava știu un lucru cert: cu cât Comisia Europeană va fi mai slabă, mai ales în zona de justiție și afaceri interne (inclusiv prin decuplarea acordării fondurilor UE de respectare astatului de drept), cu atât lor le va fi mai ușor să ajungă la acorduri cu Germania, în cadrul Consiliului European, date fiind legăturile economice și istorice profunde.
