În iulie, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au numit-o pe Ursula von der Leyen, pe atunci ministrul german al apărării, pentru a fi președinte al Comisiei Europene, la îndemnul lui Emmanuel Macron.
Negocierea a fost mult mai largă și a presupus numirea lui Christine Lagarde, directorul executiv al Fondului Monetar Internațíonal, în fruntea Băncii Centrale Europene, a lui Charles Michel, premierul belgian și un aliat al lui Emmanuel Macron, ca președinte al Consiliului European și Josep Borrel, ministrul de externe francofon al Spaniei, pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.
După ce a câștigat votul de confirmare în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a prezentat, pe 10 septembrie, propria propunere pentru lista comisarilor în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în clădirea Berlaymont din Bruxelles, menționează The Economist.
Conform propunerii Ursulei von der Leyen, următoarea Comisie va fi mai ierarhică decât ultima. La bază va sta o echipă formată din trei „vicepreședinți executivi”, care se vor ocupa de cele trei domenii despre care Ursula von der Leyen a spus că sunt prioritățile sale.
Margrethe Vestager va rămâne comisar pentru concurență – rol în care s-a confruntat cu giganții digitali americani și și-a făcut un dușman în persoana lui Donald Trump. Frans Timmermans, un social-democrat olandez, va prelua responsabilitățile din cadrul Green Deal, accelerând progresul UE către neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. Valdis Dombrovskis, un democrat creștin din Letonia, va supraveghea afacerile economice și financiare.
Alegerea celor trei reflectă schimbarea pe termen lung către o Comisie mai politică și mai proactivă. Ei provin din cele mai mari trei grupuri politice principale din noul Parlament pe care Ursula von der Leyen va trebui să îl țină de partea sa pentru a-și asigura majoritățile pentru propunerile sale (ar putea să se bazeze și pe Verzi, de unde și accentul major pe schimbările climatice). Vestager și Timmermans au fost ambii „candidați de frunte” la alegerile europene, stimulând legitimitatea democratică a echipei.
Împreună cu Ursula von der Leyen, trio-ul va forma cadrul interior care va conduce executivul UE, alături de un cadru exterior format din cinci vicepreședinți (trei din Europa Centrală și doi din sudul Europei, ceea ce asigură echilibru geografic) și restul de 18 membri ai Comisiei.
Cum își imaginează Ursula von der Leyen viitoarea Comisie Europeană
Printre ceilalți vicepreședinți și comisari există mai multe prezențe notabile. Paolo Gentiloni, fost prim-ministru al Italiei de centru-stânga, devine comisar pentru afaceri economice, responsabil de normele fiscale – indicând că Ursula von der Leyen vede în noua coalițe de guvernare a Italiei o oportunitate pentru a rezolva disputa dintre Bruxelles și Roma asupra bugetului italian.
Totuși, acest lucru îi poate îngrijora pe germanii mai rigizi și pe ceilalți membri din nord ai așa-numitei Noi Ligi Hanseatice. Sylvie Goulard, fost ministru al apărării francez și apropiat al lui Emmanuel Macron, preia responsabilitățile pieței unice și ale apărării, ea va supraveghea stabilirea unei strategii europene de reglementare a inteligenței artificiale și împreună cu Margrethe Vestager va promova un Act al Serviciilor Digitale privind comerțul electronic. Phil Hogan din Irlanda, în prezent comisar în domeniul agriculturii, va prelua portofoliul comerțului, inclusiv responsabilitatea negocierii oricărui acord cu Marea Britanie după Brexit.
Mai puțin favorabilă este numirea lui Laszlo Trocsanyi în funcția de comisar pentru Extindere. Din poziția de aliat al lui Viktor Orban, autoritatea sa nu se prea justifică în ceea ce privește supravegherea respectării statului de drept în țările care vor fi în proces de aderare la UE. Faptul că Margaritis Schinas, comisarul grec și fost purtător de cuvânt șef al Comisiei, a fost numit vicepreședinte pentru migrație (un portofoliu supranumit „Protejarea Modului Nostru de Viață European”) sugerează că viitoarea Comisie va trata acest aspect ca pe o problemă a granițelor dure și a relațiilor publice.
Pentru unii candidați, audierile vor fi un moment dificil. De exemplu, numirea lui Laszlo Trocsanyi este departe de a fi una sigură. Dar, majoritatea sau totalitatea candidaților de pe lista actuală va forma Comisia Europeană la 1 noiembrie, așa că este destul de clar cum va funcționa executivul UE în următorii cinci ani. Progresul în combaterea problemelor mediului va fi esențial. Ursula von der Leyen dorește să crească obiectivul UE privind emisiile de carbon pentru 2030 la o țintă de reducere de 55% față de nivelul atins în 1990.
În același timp, alarmată de fragmentarea Uniunii Europene, aceasta vrea să reducă tensiunile din rândul statelor membre: primele indicii sugerează că Executivul ei va fi relativ dură în ceea ce privește migrația și mai puțin critică cu privire la statul de drept pentru a se apropia de statele din sudul și din centrul Europei care riscă să se detașeze de spectrul european. Cu alte cuvinte, progresivă în ceea ce privește mediul și coeziunea socială – 16 dintre cei 27 de comisari provin din medii politice liberale sau de stânga- dar reacționară cu privire la problemele războiului cultural.
Margrethe Vestager și Sylvie Goulard vor face o echipă puternică și vor dezvolta un model european distinct de gestionare a noilor tehnologii și de găsire a echilibrului între piețele deschise și strategia industrială intervenționistă pentru a răspunde noilor giganți industriali din China și Silicon Valley, iar Josep Borrell, un socialist cu multă experiență în politica externă, are pregătirea necesară pentru a face auzită mai tare vocea Europei în lume.
