fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Cum se prezintă România și Bulgaria înainte de un nou raport MCV. Scapă vecinii de la Sud de Dunăre de monitorizare?

Comisia Europeană va prezenta, marți, raportul MCV de monitorizare a progreselor înregistrate de România și de Bulgaria în domeniul justiției, în cadrul reuniunii periodice a Colegiului Comisarilor care va avea loc la Strasbourg.

Pentru al doisprezecelea an consecutiv, Comisia Europeană va întocmi acest raport și va efectua mai multe recomandări cu privire la consolidarea statului de drept, pentru a combate corupției la nivel înalt, la reforma judiciară și cu privire la libertatea mass-media.

Acesta va fi, cu siguranță, ultimul raport MCV al Comisiei Europene în mandatul lui Jean-Claude Juncker, care a promises că Mecanismul de Verificare pentru Sofia și București va dispărea până la sfârșitul acestui an.

Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat, informal, că există o rezistență ca MCV-ul să fie eliminat chiar și pentru una dintre cele două țări. Cu toate acestea, Comisia poate să suspende MCV și să monitorizeze progresul celor două țări printr-un mecanism comun de analiză a statului de drept care va fi aplicat pentru toate țările europene.

Poate Bulgaria să scape de MCV?

În vara acestui an, ministrul justiției din Bulgaria, Danail Kirilov, a declarat că va demisiona dacă nu se ridica Mecanismul de cooperare și verificare (CVM) în cazul Bulgariei înainte de sfârșitul mandatului Comisiei Juncker (octombrie 2019). Această afirmație a venit în mijlocul unei reforme extrem de controversate propuse de Kirilov cu privire la sistemul judiciar din Bulgaria.

Actuala reformă propusă, așa cum rezultă din mass-media bulgară, are ca scop să permită investigarea președintelui Curții Supreme de Casație, a președintelui Curții Supreme de Administrație și a procurorului general, precum și scoaterea lor din funcție de către Consiliul Judiciar Suprem. Pentru a lua o astfel de decizie, Consiliul Judiciar Suprem ar trebui să primească o propunere fie de ministrul Justiției, fie de la trei membri ai Consiliului Judiciar Suprem.

În 2016, Jean-Claude Juncker a afirmat că MCV-ul va fi ridicat pentru Bulgaria înainte de sfârșitul anului 2019. Înainte de această declarație, Juncker se referise la Borisov, premierul bulgar, drept „băiatul lui de aur”.

Borisov a adoptat cote obligatorii de refugiați, așa că ne putem întreba dacă aceasta a fost considerația pentru promisiunea inițială a lui Juncker de a încheia MCV. În 2018, spre surprinderea celor care au asistat la declinul statului de drept din Bulgaria, Comisia Europeană a închis provizoriu trei dintre capitolele din MCV: independența judiciară, cadrul legal și lupta împotriva criminalității organizate.

Frans Timmermans, comisarul responsabil pentru politicile privind statul de drept, a anunțat chiar că MCV-ul ar putea fi ridicat înainte de sfârșitul termenului acestei comisii dacă progresele continuă, respectând, în esență, promisiunea lui Juncker.

Pe 26 aprilie 2019, comisarul pentru Justiție și Stat de Drept Vera Jourova a prezentat, în cadrul unui comitet de evaluare a justiției, mai multe statistici privind percepția independenței judiciare în statele membre ale UE.

Raportul spune că 58% dintre bulgari au considerat independența instanțelor drept „proastă” sau „destul de rea”, ceea ce face Bulgaria a treia țară cea mai pesimistă țară din UE atunci când vine vorba despre independența judiciară. Comisarul Jourova a spus că, în opinia sa, MCV nu va fi ridicat până la sfârșitul mandatului Comisiei Juncker.

Vera Jourova este membru într-un partid care, acum, este afiliat grupului Renew. În vară, atunci când a făcut aceste afirmații, premierul Borisov a criticat-o, arătând că declarațiile ei sunt pur politice, deoarece face parte dintr-un grup politic european diferit, în condițiile în care partidul lui Borisov este din PPE.

 „Da, Bulgaria a fost scoasă de sub incidența MCV, în situația în care în 2016 urma să fie decuplată de România și lăsată exact acolo unde ne găsim noi astăzi”, a scris pe Facebook Dragoș Tudorache, membru Renew.

Dacă se va întâmpla acest lucru va fi extrem de curios, ținând cont de reforma sistemului judiciar propusă de bulgari.

Raport extrem de critic pentru România

Pentru România, raportul MCV din noiembrie 2018 a conținut recomandări suplimentare. Protocoalele încheiate între SRI și diverse instituții din sistemul justiției a fost relatat pe larg în Raportul MCV, deși se subiliază că modul în care funcționează serviciile de informații nu fac obiectul evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare:

  • Alegațiile dezbătute în spațiul public conform cărora protocoalele de cooperare dintre instituțiile judiciare, în principal organele de urmărire penală și Serviciul de Informații al României, au fost o sursă de abuzuri sistemice, mai ales în cazurile de corupție.
  • Aceste protocoale secrete au fost invocate drept motiv pentru adoptarea unor modificări legislative intempestive și pentru criticile severe la adresa magistraturii. Modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV.
  • Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.
  • Este, fără îndoială, important să se asigure un cadru în baza căruia serviciile de informații să se afle sub o supraveghere adecvată, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficient, respectându-se pe deplin drepturile fundamentale, și publicul să poată avea încredere că independența sistemului judiciar este garantată. Expertiza altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai consolidat de măsuri de supraveghere la care recurg organele de urmărire penală

Alte concluzii importante din Raportul MCV:

  • Raportul din noiembrie 2017 a luat act de lipsa progreselor și a subliniat faptul că modificările în curs la legile justiției au oferit oportunitatea de a se aborda această problemă. De asemenea, raportul a reamintit necesitatea de a se solicita consiliere din partea Comisiei de la Veneția. Autoritățile române nu au dat curs acestei recomandări, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția.
  • Modificările aduse legilor justiției au slăbit rolul Consiliului Superior al Magistraturii și rolul președintelui României în procesul de numire a procurorilor de rang înalt, consolidând rolul ministrului justiției. Această concentrare și mai mare a puterii în mâinile ministrului justiției constituie o îndepărtare de la această recomandare.
  • De la ultimul raport MCV, criticile aduse sistemului judiciar și magistraților în mass-media și din partea reprezentanților guvernului și ai parlamentului au continuat.
  • Comisia nu a fost informată cu privire la cazurile în care s-au inițiat în parlament proceduri, ca răspuns la o declarație care aduce atingere independenței sistemului judiciar
  • Modificările în cauză constituie o revizuire profundă a codurilor din 2014, inclusiv cu privire la aspectele procedurale ale anchetelor penale și ale procesului, precum și în ceea ce privește echilibrul dintre interesul public pentru sancționarea infracțiunilor, drepturile victimelor și drepturile suspecților. De asemenea, modificările restrâng domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune, care, dacă ar fi confirmate atunci când legile se întorc în parlament după decizia Curții Constituționale, ar atrage după sine reevaluarea progreselor înregistrare până în prezent în cadrul MCV
  • Modificările nu au intrat în vigoare, întrucât au fost contestate la Curtea Constituțională. În octombrie, Curtea Constituțională a decis că o mare parte din modificări nu sunt constituționale
  • Pe lângă aspectele legate de constituționalitate, aceste modificări au ridicat o largă serie de probleme de natură juridică și politică, evidențiate de autoritățile de aplicare alegii și de societatea civilă din România, precum și de numeroși parteneri din afara
    României
  • În ceea ce privește modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, Consiliul Superior al Magistraturii a fost invitat să își prezinte punctul de vedere. Acesta a consultat toate instanțele și parchetele și a comunicat un punct de vedere sintetic comisiei
    parlamentare. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au participat la dezbaterile din parlament, propunând modificări și formulând comentarii. Cu toate acestea, după adoptarea legilor de către parlament, Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis un aviz cu privire la modificări și nici nu a analizat impactul modificărilor asupra sistemului judiciar.

Recomandările suplimentare care au apărut în Raportul MCV

1. Pentru Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Pentru Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans la acea vreme.

Related posts

De ce a ales-o Ursula von der Leyen pe Adina Vălean pentru funcția de comisar european la Transporturi

Vlad Epurescu

Umbrele din echipa Ursulei von der Leyen. Cine sunt comisarii europeni propuși de statele membre cu semne de întrebare la capitolul integritate

Vlad Epurescu

Adina Vălean: „Dacă Sylvie Goulard mai era europarlamentar, ar fi pus aceleași întrebări!” Scandalul angajărilor fictive, tema principală la audierile candidatului Franței pentru Comisia Europeană!

Europolitics.ro

EXCLUSIV Adina Vălean, detalii de la audierile lui Sylvie Goulard: „A răspuns puțin arogant și nesatisfăcător! A spus că 10.000 de euro pe lună de la americani e puțin!”

Vlad Epurescu

Cum va reacționa Uniunea Europeană dacă Donald Trump declanșează războiul comercial

Adelina Miron

Zece pagini de întrebări pentru Sylvie Goulard. Ce vor să afle europarlamentarii, după ce candidatul Franței nu a trecut prima rundă de audieri

Adelina Miron

Leave a Comment