fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles

Cu ce am rămas după ce Bulgaria și-a terminat președinția prin rotație a Consiliului UE

bulgaria si președintia prin rotatie a consiliului UE

Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, și-a asumat începând cu ianuarie 2018 președinția prin rotație a Consiliului UE, forumul unde miniștrii celor 28 de state membre adoptă legi și coordonează politici publice.

Cu toate că președinția prin rotație a Consiliului UE și-a văzut rolul diminuat de-a lungul anului, încă le oferă statelor UE oportunități prin care să-și promoveze interesele naționale și să obțină decizii aproape de preferințele lor. Președinția Bulgariei s-a încheiat la finalul lunii iunie. Cu ce am rămas?

Condusă de o coaliție formată din partidul de centru-dreapta GERB și partidul de extremă dreapta Patrioții Uniți, obiectivele Bulgariei la președinția prin rotație a Consiliului UE au fost foarte ambițioase. A promovat integrarea Balcanilor din Vest în UE, și-a reasumat dorința de a adera la zona Schengen și la zona euro și a promovat concepte precum securitate, solidaritate și stabilitate. Bulgaria a mai abordat un topic care a fost în centrul atenției în timpul președinției Estoniei: economia digitală. Industria IT&C este în plin avânt în Bulgaria iar comisarul european însărcinat pentru societate și economia digitală este Mariya Gabriel, un politician de la sud de Dunăre.

Progres limitat pentru Bulgaria pe aderarea Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană în timpul președinției prin rotație a Consiliului UE

Bulgaria a vrut să se erijeze în liderul zonei Balcanilor, așa că prioritatea sa numărul unu a fost să creeze un drum clar pentru aderarea la UE a vecinilor ei. Este vorba despre Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Relațiile bilaterale foarte bune cu aceste țări au făcut posibilă această țintă, care a fost motivată și de temerile influențelor exercitate în regiune de Rusia, China și Turcia.

UE a recunoscut importanța cooperării cu Balcanii de Vest în sensul de a găsi solulții comune pentru a gestiona fluxul de migranți și pentru a contribui la securitatea Uniunii. Pentru mulți migranți, cel mai rapid culoar de tranzit spre centrul Europei este prin țările din Balcanii de Vest.

Până acum, numai Serbia și Muntenegru au inițiat discuțiile pentru aderarea la UE și ambele au mai făcut câțiva pași în această direcție, în timpul președinției bulgare. Dacă Serbia și Bruxelles au deschis 14 din 35 de capitole, Muntenegru este mult mai avansată, ajungând la capitolul 31, cel despre politica economică și monetară.

După acordul nesperat încheiat între Macedonia și Grecia pentru ca prima țară să accepte să își schimbe numele în Macedonia de Nord, Bulgaria, susținută de guvernul german, s-a folosit de ultimele zile ale președinției să-i persuadeze pe liderii UE să deschidă negocierile și cu Macedonia și cu Albania.

Drumul Balcanilor de Vest spre UE rămâne, însă, nesigur. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut să se implementeze mai întâi reforme reale în Uniunea Europeană înainte de a se lua decizia de a primi noi membri. De la dorința de a exporta stabilitate la situația în care UE să importe instabilitate nu este decât un pas, iar acest lucru este ultimul pe lista țărilor membre care, deja sunt divizate pe probleme cheie precum migrația și marile teme economice.

Bulgaria, la rândul ei în sala de așteptare

Vecinii de la sud de Dunăre se chinuie și ei să nu devină un outsider într-o Uniune cu mai multe viteze. Bulgaria a cerut, din nou, să devină membru al zonei Schengen, acolo unde, deja, 26 de state au eliminat controlul pașapoartelor și al altor formalități la granițele interne.

Comisia Europeană a confirmat că Bulgaria îndeplinește cerințele tehnice dar Franța și Germania susțin că problemele legate de corupție și criminalitate au rămas, în continuare, fără rezolvare.

Aderarea Bulgariei la zona euro pare la fel de dificilă. În timp ce Bulgaria are un consiliu monetar din 1997, leva, moneda națională, este deja legată de euro iar țara și-a cedat, deja, suveranitatea financiară în mâinile Băncii Centrale Europene. Cu toate acestea, țara pierde din beneficiile de a face parte din zona monedei unice.

Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru a adera la zona euro și s-a prezentat drept un student model. Dar, UE vrea, acum, de la Bulgaria, să-și întărească instutuțiile, să realizeze convergența economică, să se înscrie în Uniunea Bancară și să permită ca băncile sale să se supună supervizării externe a BCE. Pentru vecinii noștri, acesta este un subiect sensibil, mai ales după ce, în 2014, cea de-a patra bancă de la sud de Dunăre a dat faliment în cel mai mare scandal financiar din anii 90 încoace.

Dar, Bulgaria și Comisia Europeană au ajuns, deja, la un compromis, iar Sofia va aplica atât la Uniunea Bancară cât și la mecanismul ERM-2, despre care se spune că este sala de așteptare pentru zona euro.

Convulsiile sociale din Bulgaria maschează alte tensiuni, mai mari

În ianuarie, atunci când Bulgaria își asuma președinția prin rotație a Consiliului UE, străzile capitalei Sofia erau blocate de mai multe proteste paralele. Oamenii se opuneau construcției unui proiect controversat într-o rezervă naturală.

Vice-premierul bulgar din partea formațiunii de extremă dreapta Patrioții Uniți a răbufnit împotriva politicianului german Ska Keller, deoarece aceasta a participat la proteste. Bulgarul a amenințat că o va expulza din țară din cauza viziunilor sale jihadisto-verzi.

În primele luni ale președinției bulgare, toate partidele politice ale țării au respins Convenția de la Istanbul, în fapt o inițiativă a Consiliului Europei pentru prevenirea violenței împotriva femeilor. Bulgarii au considerat că este o propagandă secretă pro-LGBT.

La începutul lui februarie, postul de televiziune BiT a trecut în proprietatea altui mogul media iar transmisia a fost oprită. A fost încă un atac la adresa libertății presei din această țară.

În iunie, președinția bulgară s-a terminat cu un protest masiv organizat de mamele care au copii cu dizabilități care clamau faptul că guvernul de la Sofia nu face nimic pentru această categorie de oameni.

Spre deosebire de Polonia și Ungaria, Bulgaria nu a fost un copil problemă pentru UE. Dar retorica extremei dreapta, sărăcia acută, corupția și dorința tinerilor de a emigra în Vest a creat un climat destul de apăsător în Bulgaria. Ceea ce se întâmplă acolo nu se limitează doar la politica locală, ci este o sschimbare a spectrului politic din întreaga Uniune Europeană. Atât Bulgaria cât și Austria, care a preluat ștafeta președinției UE de la Sofia pe 1 iulie, sunt conduse de partide de centru dreapta și de extremă dreapta care susțin eliminarea conceptului de stat social și impunerea unor măsuri dure împotriva migrației.

Din acest punct de vedere, președinția Bulgariei la Consiliul Uniunii Europene s-ar putea dovedi mai reprezentativă pentru Uniunea Europeană decât mulți dintre noi am dori să recunoaștem.

Related posts

Se întrevede războiul comercial dintre SUA și UE. Paolo Gentiloni, candidatul Italiei la Comisia Europeană pentru Economie, vrea să taxeze companiile străine poluante

Vlad Epurescu

Cum va reacționa Uniunea Europeană dacă Donald Trump declanșează războiul comercial

Adelina Miron

Uniunea Europeană va pune capăt monitorizării corupției în Bulgaria, dar nu și în România. Douăsprezece obiective pe care țara noastră le are de îndeplinit

Adelina Miron

Încă o durere de cap pentru Ursula von der Leyen: candidatul polonez, prestație catastrofală la audierile din comisia AGRI

Europolitics.ro

De ce europarlamentarii de la Renew și S&D l-au blocat pe Oliver Varhely și i-au cerut să răspundă la întrebări suplimentare

Adelina Miron

Poate un veteran al tehnologiei să fie răspunsul Franței la marile provocări IT? Emmanuel Macron îl propune pe Thierry Breton pentru Comisia Europeană

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia