fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Ce trebuie să facă Rovana Plumb în primele 100 de zile dacă va fi comisar european la Transporturi

Portofoliul Transporturilor va fi unul cheie în noul mandat al Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, președintele ales al brațului executiv de la Bruxelles, și-a asumat că, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, va prezenta un set de acțiuni pentru diminuarea emisiilor de dioxid de carbon care vor fi reunite în așa-numitul Green Deal. În acest context, contribuția Rovanei Plumb, comisarul desemnat de România, va fi una consistentă.

Una dintre procedurile uzuale atunci când se schimbă componența Comisiei Europene este ca președintele ales să le prezinte fiecăruia dintre candidați, sub forma unei scrisori personalizate, obiectivele specifice aferente fiecărui portofoliu pe care trebuie să le urmărească în cei 5 ani de mandat.

În luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea cu privire la o economie prosperă, modernă, competitivă și care să nu mai producă emisii de dioxid de carbon. Majoritatea statelor au susținut acest proiect în iunie 2019.  Plecând de la acest punct, Ursula von der Leyen a propus mai multe măsuri care vor influența sectorul energetic, transporturile, industria și construcțiile.

Ursula von der Leyen i-a trasat Rovanei Plumb unsprezece task-uri, dintre care, pentru două, va trebui să îndeplinească rolul de coordonator. Majoritatea obiectivelor se concentrează în jurul celui mai mare deziderat al acestei Comisii: implementarea unor politici publice care să determine reducerea emisiilor de carbon într-un ritm accelerat.

Cel mai urgent și cel mai important dintre aceste proiecte care implică portofoliul Transporturilor se referă la extinderea sistemului de taxare al emisiilor de carbon, pentru a acoperi sectorul maritim și reducerea alocărilor gratuite de certificate de carbon pentru industria aviatică.

Acest obiectiv este primul element cheie enunțat de von der Leyen că va face parte din pachetul Green Deal și pe care îl va prezenta public în primele 100 de zile ale mandatului noii Comisii Europene. Rovana Plumb va trebui să aibă un rol principal și vizibil în forumurile internaționale și, în special, în negocierile cu Autoritatea Internațională a Aviației Civile și cu Organizația Internațională Maritimă în contextul extinderii acestui sistem și să aibă o contribuție consistentă la revizuirea Directivei pentru Taxarea Energiei.

Al doilea proiect desemnat Rovanei Plumb se referă la elaborarea unei strategii comprehensive pentru mobilitatea inteligentă. Accentul va trebui pus pe combustibilele alternative care pot fi folosite pentru transportul rutier, maritim și aerian în contextul în care Rovana Plumb va trebui elaboreze un framework în care să explice cum vor fi eliminate subvențiile acordate combustibililor fosili.

Nu este clar, din exprimarea folosită în scrisoare, dacă este vorba despre „combustibili fosili” în sensul general al utilizării lor (transport, producție de energie și încălzire) sau doar în contextul transportului. Cert este că, aici, comisarul desemnat de guvernul român va trebui să își folosească abilitățile de negociator, ținând cont că țara noastră folosește, în continuare, cărbune și gaze naturale pentru producția de energie iar Estul Europei este departe de obiectivele pentru electromobilitate pe care statele din Vest și din Nord încep să le atingă.

Toate aceste schimbări sistemice care sunt preconizate nu trebuie să transforme transportul într-un serviciu inaccesibil. Atenția pentru a nu crește costurile care vor trebui suportate de cei cu venituri mici sau care trebuie să facă naveta zilnică între două sau mai multe orașe va fi unul dintre filtrele principale în elaborarea tuturor acestor politici europene.

„Trebuie să completăm cât mai rapid legăturile care lipsesc în rețeaua de transport TEN-T cât se poate de repede”, se mai menționează în scrisoare. Includerea acestui obiectiv ar fi o manieră prin care Comisia Europeană ar pune lupa și pe România, una dintre țările cu cea mai precară infrastructură rutieră și feroviară.  

Rețelele de transport TEN-T Core şi Comprehensive sunt interconexiuni transeuropene care contribuie la îmbunătăţirea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor, capitalurilor şi serviciilor şi la promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi contribuie la realizarea unei economii de piaţă sociale mai competitive. În acest context, proiectele de infrastructură vor trebui concepute și administrate pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, sursa de finanțare fiind Facilitatea Conectarea Europei.

România, însă, se plasează pe locul 26 din 28 de țări ale Uniunii Europene în ceea ce privește infrastructura feroviară, dar aceasta pentru că următoarele două țări din clasament, Cipru și Malta, nu au căi ferate. România este pe primul loc în Europa la accidentele rutiere, cu 95 de decedați la 1.000.000 de locuitori, față de 51 de victime – media europeană.

Related posts

Republica Moldova avansează în integrarea europeană. Ce reforme cheie își asumă

Adelina Miron

Ce se va întâmpla cu politicile publice în noua Comisie Europeană? Structura Executivului european are o configurație mai mult politică

Adelina Miron

Schimbări în peisajul economic european. Comisarii propuși să îi țină piept lui Trump, dar și luptelor din domeniul tehnologic și bugetar

Vlad Epurescu

Marile amenințări pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani

Adelina Miron

Poate Europa să preia frâiele comerțului internațional? Care sunt provocările

Adelina Miron

Laura Codruța Koveși a fost votată de Consiliul European, în ciuda opoziției României, să fie procuror șef european

Europolitics.ro

Leave a Comment