Europa este pregătită să-și intensifice răspunsul la practicile comerciale neloiale și să facă eforturi pentru o Organizație Mondială a Comerțului (OMC) reînnoită, urmărind să afișeze o poziție mai asertivă față de partenerii săi în viitor, relatează EURACTIV.
Sistemul multilateral și bazat pe reguli, susținut de Organizația Mondială a Comerțului, a fost criticat de când Donald Trump a preluat funcția de președinte al SUA.
„Avem o criză, prin urmare să o numim criză”, a declarat Maria Åsenius, șefa cabinetului Comisarului pentru Comerț, Cecilia Malmström, miercuri (16 octombrie), referindu-se la lipsa de progrese în reformarea OMC.
În ciuda blocadei americane de a reînnoi organismul de apel al organizației, Maria Åsenius este încrezătoare că reforma a fost posibilă, a spus audienței într-un eveniment organizat de Euractiv.
“Este destul de clar că există o criză profundă în OMC”, a fost de acord Anna-Misel Asimakopoulou, vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional al Parlamentului European.
Comisia a propus o soluție provizorie după ce organismul de apel va înceta să funcționeze la jumătatea lunii decembrie. Canada este la bord, Norvegia este „în curs de decizie”, iar Singapore și-a exprimat interesul, a explicat Maria Åsenius.
Luni (21 octombrie), UE și Norvegia au notificat OMC despre acordul lor provizoriu. În acest fel, ambii parteneri vor avea o soluționare obligatorie pentru potențiale litigii comerciale în conformitate cu legea OMC, odată ce organismul de apel va înceta să funcționeze. Însă mecanismul va avea puțină valoare dacă țările aflate în conflict cu UE nu se vor conforma, a admis șeful de cabinet al lui Malmström.
„OMC este în criză pentru că nu avem un acord suficient”, a declarat Maria Demertzis, director adjunct la Bruegel, un think-tank.
Una dintre primele priorități este aplicarea mai bună a normelor și clauzelor actuale incluse în cele 41 de acorduri comerciale semnate de UE care acoperă 72 de țări.
„Trebuie să fii dispus să faci un efort și să îți impui sancțiuni, dacă este necesar”, a spus Anna-Misel Asimakopoulou. Asta ar însemna poziționarea împotriva Chinei? „Absolut”, a răspuns Anna-Misel Asimakopoulou. „Nimeni nu te va lua în serios dacă nu ești dispus să mergi până la final pentru a apăra ceea ce ai convenit.”
Luis Colunga, secretar general adjunct al IndustriAll, un sindicat european, a fost de acord că blocul ar trebui „pe cât posibil” să pună în aplicare acordurile comerciale, în special pentru a asigura drepturile de muncă cu partenerii comerciali.
El a explicat că, în unele domenii precum sectorul oțelului, problema cea mare nu este nici SUA, nici China, ci țări precum Rusia sau Turcia.
Maria Demertzis a fost de acord că UE ar trebui să fie „puțin mai agresivă, mai proactivă în modul în care ne implicăm în sistemul multilateral global”. „Și pentru asta, trebuie să vorbim cu o singură voce.”
„Miza este mai mult decât comerțul”, a spus ea în fața publicului. „Vrem să protejăm sistemul de protecție socială și vrem să asigurăm un sistem multilateral funcțional”, a explicat aceasta.
Kari Hietanen, vicepreședinte executiv la Wärtsila, o companie finlandeză, a susținut acest nou „rol proactiv” pe care blocul ar trebui să-l urmărească în relațiile comerciale în următorii ani, dar s-a întrebat dacă UE ar trebui să includă capitole stricte pentru mediu și drepturile omului în acordurile sale comerciale.
„Comerțul trebuie să fie echitabil și transparent, dar nu cred că schimburile comerciale pot rezolva toate celelalte probleme din alte domenii”, a spus el. “Există alte lucruri care ar putea fi importante, dar atunci când avem un sac mare de alte lucruri, am putea pierde din vedere obiectivul comercial”, a explicat el.
Europa nu ar fi prima care va folosi instrumente comerciale în scopuri diferite. Președintele american Donald Trump a „armat” comerțul de când a ajuns la Casa Albă declanșând un război tarifar global, în special împotriva Chinei.
UE și SUA, împreună cu Japonia, cooperează pentru a aborda problema subvențiilor industriale și transferul forțat de tehnologie, considerate drept unele dintre principalele practici comerciale și economice nedrepte de la Beijing.
Maria Åsenius a subliniat că „trebuie să aducem China în discuție”, deoarece nu vor accepta pur și simplu impunerea acestor noi reguli odată ce vor fi aduse la OMC.
Mai mult, Demertzis a spus că, întrucât China va deveni cea mai mare economie de pe planetă, Beijingul nu va dori să primească legi, ci să le creeze. Guvernul chinez va dori „să țină pixul atunci când sunt scrise regulile”, a explicat ea
Dar unii, inclusiv Anna-Misel Asimakopoulou, sunt sceptici cu privire la ceea ce se poate aștepta din partea Chinei în ceea ce privește reechilibrarea relațiilor comerciale și economice cu Europa. Din acest motiv, ea dorește o „Europă mai puternică, o Europă mai clară, o Europă hotărâtă”.
Ce speranțe sunt pentru un ajutor american?
Sprijinul SUA este esențial pentru a reforma OMC și pentru a ține China sub control. Dar aceste eforturi vin pe fondul relației transatlantice, care este pusă la încercare în prezent.
Vineri (18 octombrie), Washingtonul a impus noi tarife mărfurilor europene în valoare de 7.5 miliarde de dolari, cel mai mare volum de taxe impuse vreodată Uniunii Europene. Măsurile punitive, autorizate de OMC, au fost un răspuns la subvențiile acordate de țările europene celor de la Airbus.
UE este pregătită să impună taxe similare produselor SUA de îndată ce OMC își confirmă drepturile în contextul cazului Boeing, după ce Comisia nu a reușit să găsească o soluție negociată pentru disputa privind subvențiile pentru avioane.
Înainte de a se întâmpla acest lucru, cel mai probabil la începutul anului viitor, Åsenius speră la discuții deschise cu SUA.
Ea a explicat că Europa încă încearcă să promoveze o agendă pozitivă cu SUA, cel mai mare partener comercial al său. Dar administrația Trump nu este interesată dacă europenii nu își deschid piața către fermierii americani.
„Relația noastră este testată în diverse moduri”, a spus Anna-Misel Asimakopoulou, dar „există destul loc pentru a ne așeza și a coopera.”
