Ieșirea celor de la ALDE de la guvernare lasă PSD descoperit în eventualitatea unei moțiuni de cenzură. În acest context, apare un semn de întrebare serios cu privire la propunerea României pentru funcția de comisar european.
Luni, 26 august, era termenul limită fixat statelor europene de Ursula von der Leyen până la care trebuiau să desemneze, oficial, propunerile pentru ocuparea unui fotoliul în Colegiul Comisarilor.
În afara Poloniei care a anunțat că își schimbă pe ultima sută de metri candidatul și Marea Britanie. care a confirmat că nu va face, din principiu, vreo nominalizare, întrucât intenționează să părăsească Uniunea Europeană până la 31 octombrie, pe lista de așteptare mai sunt Franța, Italia, Portugalia și România. Acestea sunt ultimele state de la care Ursula von der Leyen așteaptă nominalizările.
Situația politică din România a devenit, însă, și mai tulbure după ce ALDE a rupt coaliția de guvernare iar PNL a anunțat că va depune o moțiune de cenzură.
Guvernul de la București, aflat în plin proces de selecție a unui candidat pentru funcția de comisar european, s-a trezit într-o situație extrem de complicată. Pare că nu are o propunere viabilă care să fie acceptată atât de sferele de influență ale PSD cât și de Bruxelles, fapt ce reduce șansele țării noastre de a beneficia de un portofoliu important. Miza Guvernului este fotoliul de comisar la Energie și Schimbări Climatice, unul dintre pilonii viitoarei administrații de la Bruxelles.
Primul nume vehiculat, cel al Luminiței Odobescu, nu a fost îmbrățișat niciodată în mod real de activul de partid, care a cerut nume din interiorul PSD. Degeaba s-a conformat, apoi, Viorica Dăncilă, întrucât Rovana Plumb și Dan Nica au șanse să nu întrunească condițiile de exigență cerute de Ursula von der Leyen.
Cel puțin, acest lucru pare a fi rezultat în urma discuției pe care a avut-o cu premierul României exact săptămâna trecută, care nu s-a soldat cu niciun anunț din partea României, cum era de așteptat. Cu alte cuvinte, discuțiile pentru nume nu au fost concludente.
Criteriul competenței în materie de politici europene este unul esențial, iar Ursula von der Leyen se prezintă ca extrem de exigentă, în condițiile în care ea a ajuns președintele Comisiei Europene grație unei majorități destul de firave și nu are nevoie de complicații inutile cu membri cabinetului controversați.
Deși cutuma instituțională de la negocierile din 2007, 2009 și 2014 i-au creat și președintelui României un spațiu de manevră pentru o negociere cu Guvernul privind posibilul candidat desemnat, Klaus Iohannis a declarat că întreaga responsabilitate pentru procesul de desemnare și negociere a comisarului european din partea României îi revine Guvernului și prim-ministrului Viorica Dăncilă.
În eventualitatea în care va trece moțiunea de cenzură, unul dintre scenariile de lucru este că mandatul Executivului se va transforma, automat, într-un interimat a cărui principală (dar nu și unică) misiune va fi să organizeze alegerile prezidențiale.
Opoziția europarlamentarilor PNL și USR-PLUS cu privire la nominalizările neinspirate ale Rovanei Plumb și Dan Nica, arată că Vioricăi Dăncilă îi va fi greu să găsească un nume care întrunește consens, dacă se va limita la o persoană care să provină din PSD. Situația încinsă de pe plan intern complică foarte mult această ecuație.
Dacă Viorica Dăncilă va eșua și nu va găsi un nume din interiorul social-democraților care să demonstreze competență și că aspiră la valori europene, acest lucru va cântări mai mult ca sigur și în demersul mobilizării activului de partid pentru alegerile prezidențiale.
Opțiunea politică a primului-ministru român este să negocieze o înțelegere cu președintele Comisiei Europene, care să garanteze susținerea României și a PSD în anumite dosare cheie, de interes pentru Bruxelles. În schimb, von de Leyen ar putea lua în calcul o numire pe criterii eminamente politice formulată de la București.
Un asemenea aranjament, care nu este nepractic în lumea diplomatică europeană, necesită o forță politică internă pe care nici doamna Dăncilă, nici PSD nu o au și nu o vor mai avea, probabil, în următorii ani. Practic, acum, este ultima lovitură pe care PSD, un partid care este pe fărașul guvernării, mai poate să o dea în plan extern. Dacă Viorica Dăncilă nu va reuși să impună la Bruxelles o numire îmbrățișată de pesediști, probabil că premierul va deconta cu vârf și îndesat acest eșec la alegerile prezidențiale.
