fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Ce înseamnă nominalizările lui Dan Nica și Rovana Plumb pentru funcția de comisar european și ce așteaptă Viorica Dăncilă de la Ursula von der Leyen

România se numără printre puținele țări care încă nu și-au desemnat, oficial, candidatul pentru un portofoliu de comisar european. Potențialii candidați ai României, Dan Nica și Rovana Plumb, anunțați de presa de la București, pe surse, ar urma să fie evaluați de noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în aceste zile. De ce a ales România această strategie?

Singurele țări care nu și-au nominalizat, încă, oficial, candidatul pentru fotoliul de comisar european în viitoarea structură a Colegiului pe care o va conduce Ursula von der Leyen sunt Franța, Italia, Belgia, Croația, Portugalia, Marea Britanie și România. Termenul limită pentru nominalizările oficiale este 26 august, iar unul dintre criteriile enunțate de von der Leyen pentru alcătuirea componenței Colegiului Comisarilor este cel al egalității de gen. Până în prezent, se cunosc 21 de nume, dintre care 12 sunt bărbați și 9 femei, semn că cerința noului președinte al Comisiei Europene are șanse mari să fie îndeplinită.  

Strategia Guvernului

România pare că nu se grăbește, deocamdată, să facă vreun anunț oficial cu privire la vreo nominalizare pentru postul de comisar european. Până acum, premierul Viorica Dăncilă a anunțat doar o listă de portofolii pe care țara noastră și-ar dori să le ocupe și a spus că va propune două nume, un bărbat și o femeie, pentru a se încadra în obiectivul trasat de Ursula von der Leyen, acela al egalității de gen.

Preferințele premierului par a fi un portofoliu de comisar european însărcinat fie cu transporturile, fie cu energia, fie cu politicile de mediu și schimbări climatice. În comisia Juncker, a existat un singur post care a însumat mediul și energia și un post de vice-președinte care a coordonat eforturile pentru realizarea Uniunii Energetice.

La finalul săptămânii trecute, presa a relatat că Viorica Dăncilă i-ar fi desemnat pe Dan Nica și pe Rovana Plumb drept posibili candidați, însă nominalizările nu au fost confirmate oficial. Tot presa a anunțat că aceștia ar putea avea o discuție cu von de Ursula von der Leyen la începutul acestei săptămâni, într-un cadru pur informal. De altfel, România nu este, probabil, singura țară care a procedat în acest fel, chiar dacă majoritatea statelor au prezentat public o singură nominalizare, la prima vedere, absolut transparent.

Premierul României se folosește de dorința exprimată de președintele Comisiei de a avea o reprezentare egală pentru femei, pentru a naviga mai ușor printre apele tensionate din PSD, propunând aparent doi dintre foștii ei colegi din Parlamentul European pentru funcția de comisar european. Un alt element interesant este că cei doi candidați au profil eminamente politic și nu tehnic și nu au experiență în zona politicilor de securitate, pe care von der Leyen a gestionat-o multă vreme.

Prudentă, Viorica Dăncilă va aștepta evaluarea Ursulei von der Leyen pentru a opta între cei doi, iar dacă aceasta nu va fi favorabilă, va exista posibilitatea să desemneze pe cineva din zona diplomației, numele cel mai des vehiculat fiind acela al Luminiței Odobescu. Interesant este că, spre deosebire de anii trecuți, președintele României pare că nu a fost inclus, deocamdată, în acest proces.  

Ce îi recomandă pe Rovana Plumb și pe Dan Nica

În primul său mandat din Parlamentul European, Rovana Plumb a fost membru în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară.

Dacă în România imaginea sa de ministru nu este neapărat una de politician performant, în Parlamentul European, Rovana Plumb a avut o poziţie care, în contextul noului discurs axat pe combaterea problemelor climatice, merită de luat în seamă. Ea evidențiat că eforturile pe care statele membre trebuie să le facă în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon nu sunt similare, punând accent pe nevoia de a oferi un sprijin puternic pentru zonele carbonifere din Estul Europei, care au un grad diferit de dezvoltare economică dintre față de regiunile similare din  Vest.

Dan Nica (PSD) și-a păstrat și în acest mandat calitatea de membru în comisia ITRE (Industrie Cercetare și Energie) și de membru în delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii, pe care a avut-o și în legislatura precedentă, atunci când a fost și vice-președintele comisiei pentru Control Bugetar. Tot în precedentul mandat de europarlamentar, Nica a fost raportor pentru programul Orizont – Europa (succesorul Orizont 2020), o facilitate care pune la dispoziția comunității științifice europene circa 160 de miliarde de euro în domeniul cercetării.

Ce nu îi recomandă pe Rovana Plumb și pe Dan Nica

Rovana Plumb și Dan Nica sunt printre cei mai influenți europarlamentari PSD, însă ambii cu probleme de integritate pe plan intern.

DNA a cerut, în urmă cu doi ani, încuviințarea Parlamentului României pentru ridicarea imunității Rovanei Plumb, aceasta fiind cercetată în Dosarul Belina, iar Dan Nica a scăpat de acuzațiile din Dosarul Microsoft după ce s-au prescris faptele! De altfel, Nica are și o problemă de imagine. În plenul Parlamentului European a spus un neadevăr, faptul că, în România, 98% din cei anchetați pentru fapte de corupție au fost achitați. Faptul că a purtat în Parlamentul European retorica anti-justiție promovată de PSD și, în special, de Liviu Dragnea, s-ar putea să cântărească greu la evaluare.  

Ce mesaj transmite Viorica Dăncilă cu aceste nominalizările lui Dan Nica și Rovana Plumb

În plan intern, președintele PSD dă satisfacție aparatului politic propriu, arătând că accesul la marile demnități trece prin exercițiul politic, nu prin cabinetele Ministrului de Externe. În același timp, îi recompensează pe cei din PSD care au influență la Bruxelles, arătând că pune preț pe experiența politică externă, atâta câtă există în partidul de guvernământ. Interimatul eșuat al lui Mircea Pașcu i-a permis să testeze și alte ipoteze de lucru în acest răstimp, cu o nominalizare a unei persoane familiarizate cu problematica securitară, opțiune la care a renunțat odată cu numirea lui Mircea Geoană la NATO.

Dăncilă a preferat un discurs moderat și o abordare discret/constructivă cu von der Leyen, probabil conștientă de dificultățile pe care imaginea deteriorată a PSD-ului le va genera în procesul de nominalizare a unui comisar român. Practic, președintele Comisiei este liber să aleagă, fără să transforme această opțiune într-un subiect de dispută cu Bucureștiul, ceea ce convine tuturor părților implicate în proces.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a amenințat că niciuna din nominalizările PSD nu va trece de votul comisiilor din Parlamentul European. Predicția lui este, însă, greu de îndeplinit în contextul în care alegerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de comisar din partea României se va bucura de tot sprijinul bunelor sale conexiuni politice, iar parlamentarii români din opoziție vor fi puși în ingrata postură de a-și renega conaționalii, așa cum PSD a făcut în cazul Laurei Codruța Koveși.

Related posts

Ce se va întâmpla cu politicile publice în noua Comisie Europeană? Structura Executivului european are o configurație mai mult politică

Adelina Miron

Cum a câștigat Polonia bătălia pentru gazoductul OPAL și i-a trimis pe ruși la masa negocierilor cu ucrainenii. În Est, România a încurajat importurile și comportamentele speculative

Vlad Epurescu

Sylvie Goulard, candidatul Franței la funcția de comisar, respinsă definitiv de Parlamentul European

Vlad Epurescu

Haos instituțional sau colaborare? De ce decizia Ursulei von der Leyen de a suprapune responsabilitățile mai multor comisari va genera confuzie și potențiale conflicte

Adelina Miron

De ce Rovana Plumb a fost respinsă, din nou, de comisia JURI

Europolitics.ro

Cât de important este că Ungaria va primi portofoliul pentru Extindere și care sunt marile provocări

Adelina Miron

Leave a Comment