fbpx
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

Ce calcule își fac țările din Grupul de la Vișegrad pentru toamnă. Funcțiile cheie pe care și le doresc pentru Estul Europei în instituțiile europene și ce șanse au pentru a le obține

țările din grupul de la Vișegrad

Rămas fără reprezentanți în funcțiile de top ale instituțiilor cheie din Uniunea Europeană, grupul țărilor de la Vișegrad își face calcule de zor pentru negocierile finale din toamnă. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia speră ca, măcar în runda a doua, Estului îi vor reveni câteva poziții valoroase la cârma blocului european.

După alegerile europarlamentare din 26 mai, singura consolare pentru țările din grupul de la Vișegrad a fost blocarea drumului lui Manfred Weber și Frans Timmermans spre șefia Comisiei Europene. Ceea ce este mult prea puțin, chiar dacă primul a suspendat Fidesz din Partidul Popular European înainte de alegeri (deși Weber l-a susținut pe Orban în nenumărate alte situații) iar al doilea a fost vârful de lance al Comisiei pentru a combate acțiunile Poloniei și Ungariei în domeniul justiției.

În 2009, Europa de Est l-a avut pe polonezul Jerzy Buzek în fruntea Parlamentului European pentru 2 ani și jumătate iar, în 2014, polonezul Donald Tusk a fost numit președinte al Consiliului European pentru 5 ani.

Acum, atacurile constante la adresa valorilor UE au diminuat, aparent, șansele ca Polonia și Ungaria să aibă un cuvânt puternic în negocieri și în formularea unor pretenții. Drept dovadă este eșecul usturător înregistrat de Beata Szydlo, fostul premier al Poloniei, care nu a reușit din trei încercări să câștige președinția comisiei pentru Locuri de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

După compromisul franco-german de la începutul lunii iulie cu privire la numirile Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, Charles Michel la președinția Consiliului European, Josep Borrel la Diplomație și Christine Lagarde la Banca Centrală Europeană, Estul Europei ar trebui să nu rămână lăsat pe dinafară și izolat complet.

Țările din Estul Europei ar vrea să obțină funcția Ombudsmanului european, cea de procuror șef european, poziția celui de-al patrulea vice-președinte al Comisiei Europene și conducerea secretariatului general al Comisiei.

Ar fi o manieră prin care Vestul nu ar lăsa impresia că a tras un cordon sanitar pentru a se delimita de Est. Două nume care sunt în cărți pentru primele două poziții sunt cele ale lui Ülle Madise (Estonia) și Laura Codruța Koveși (România). De altfel, țara noastră (nefiind membră a V4), în prezent, este singura din Est cu un candidat care are șanse mari de a ocupa o funcție de top în instituțiile cheie ale UE.

Ce șanse au țările din Grupul de la Vișegrad să ocupe funcții cheie în instituțiile UE

Primele semne nu au fost, însă, foarte încurajatoare pentru țările din Est. La Summit-ul Consiliului European care a avut loc la începutul lunii iulie, nu s-a vorbit decât despre posibilitatea ca Frans Timmermans și Margrethe Vestager să ocupe câte un fotoliu de vice-președinte și există varianta ca următoarea configurație a Comisiei Europene să aibă doar trei poziții de vice-președinți (cea de-a treia poziție este ocupată de Josep Borrel, reprezentantul diplomației UE).

Dacă cea de-a patra funcție de vice-președinte ar rămâne bătută în cuie, există posibilitatea ca aceasta să-i revină Estului. Atunci, bătălia s-ar da între Maros Sefcovic (Slovacia) și Věra Jourová (Cehia).

Primul are avantajul că a ocupat această funcție în comisia Juncker și este susținut de președintele Slovaciei, singura voce a Grupului de la Vișegrad care cere ca statele din Est să respecte domnia legii și statul de drept. Jourová pare că pornește cu șansa a doua într-o astfel de cursă, deoarece susținerea sa vine din partea unui guvern acuzat de fapte de corupție. Totuși, ea are o imagine bună la Comisia Europeană, însă rămâne de văzut ce portofoliu va ocupa.

țările din Grupul de la Visegrad

Polonia și Ungaria, pe de altă parte, luptă pe un alt palier. Ele urmăresc să obțină două portofolii cu greutate în viitoarea Comisie care va fi condusă de Ursula von der Leyen. Varșovia l-a nominalizat pentru un post de comisar pe Krzysztof Szczersk, șeful cancelariei președintelui Andrzej Duda.

Polonia și-ar dori să primească portofoliul pentru Schimbări Climatice și Energie pentru care ar trebui să se lupte cu Germania și România. Ungaria l-a propus, deja, pe László Trócsányi și aspiră la portofoliul pentru Extindere pe care și l-ar dori și Croația (țară care va deține președinția Consiliului UE și pe a cărei agendă este integrarea Balcanilor de Vest) și care era și pe lista României.

Dualitatea Grupului de la Vișegrad

După ce grupurile politice ale Verzilor din Parlamentul European au decis să nu o susțină pe Ursula von der Leyen în cursa de a obține voturile necesare numirii în fruntea Comisiei Europene, ea a trebuit să se reorienteze, iar sprijinul a venit dinspre Ungaria și Polonia.

Semn că Vișegrad și-a asigurat un canal de negociere cu von der Leyen, folosit de noul președinte al Comisiei încă din prima lună. Von der Leyen a vizitat Polonia și, apoi, l-a primit pe Viktor Orban la Bruxelles, transmițând și un mesaj mai nuanțat legat de modul cum instituțiile europene ar trebui să privească Estul Europei atunci când vine vorba despre respectarea statului de drept.

Ursula von der Leyen l-a primit pe Viktor Orban la Bruxelles

În ciuda exceselor unor lideri ca Viktor Orban, Jarosław Kaczyński sau Andrej Babis, grupul de la Vișegrad nu poate fi ocolit atât de ușor. Dacă ar fi considerat un stat național unic, grupul țărilor de la Vișegrad ar ocupa locul cinci într-un top al celor mai mari economii din Europa și s-ar clasa pe locul 12 la nivel global. Populația sa de 64 de milioane ar plasa Grupul de la Vișegrad pe locul 22 ca mărime din lume și pe locul 4 în Europa. Majoritatea locuiesc în Polonia (38 de milioane), apoi în Cehia (aproape 11 milioane), Ungaria (aproape 10 milioane) și Slovacia (5,5 milioane).

Dacă, până în prezent, Grupul de la Vișegrad s-a remarcat prin opoziția fermă pe tema migrației și a acceptării unei cote considerabile de refugiați, iată că s-a găsit în interior și o voce care să se racordeze la retorica țărilor occidentale din nucleul dur al Uniunii Europene și care îi cer constant Estului să respecte statul de drept.

Zuzana Caputova, noul președinte al Slovaciei, le-a cerut membrilor grupului de la Vișegrad să protejeze domnia legii, pentru a nu mai alimenta senzația că dinamitează valorile esențiale ale Uniunii Europene: libertățile și statul de drept.

„Cooperarea noastră (V4) trebuie să reprezinte, de asemenea, valori precum statul de drept, democrația și libertatea, precum și valorile de bază ale cooperării, care sunt prevăzute în tratatul fondator al V4. Așa am demonstra că nu vrem să slăbim sau să dizolvăm Uniunea Europeană”, a spus Caputova într-o conferință de presă susținută în Ungaria!

Zuzana Caputova este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Slovaciei

Chiar dacă Zuzana Caputova a fost numită „omul lui Soroș” în unele publicații apropiate de puterea de la Budapesta, președintele Ungariei, Janos Ader, a spus că opiniile divergente cu privire la statul de drept nu vor crea o falie între cele două state, întrucât cooperarea economică este mult mai importantă.

Interesant este că țările din Grupul de la Vișegrad nu au o viziune clară și o agendă comună cu privire la viitorul lor european, dincolo de chestiunea refugiaților. Praga, Varșovia, Bratislava și Budapesta au aspirații diferite și sunt împrăștiate în toate blocurile politice din Parlamentul European.

Până acum, țările din Grupul de la Vișegrad nu au avut o poziție comună pe mai multe subiecte importante, de la relațiile cu Rusia până la problemele politicii agricole și cele energetice. De multe ori, pentru a rezolva aceste diferențe, axa Polonia – Cehia a fost coloana vertebrală pentru Grupul de la Vișegrad.

Chiar dacă a avut o poziție de neclintit în ceea ce privește politica migrației, atuul grupului poate fi, acum, Slovacia, în noua configurație europeană, întrucât este singurul stat din Estul Europei membru în zona euro și care face parte, practic, din nucleul Uniunii, având și o imagine mai bună, grație Zuzanei Caputova, în lupta pentru apărarea statului de drept.

Related posts

Pe cine poate propune, cu adevărat, România, pentru postul de comisar european. Evaluarea portofoliilor vizate de Viorica Dăncilă. Unde avem șanse?

Europolitics.ro

De ce nu pot fi condiționate atât de ușor fondurile europene de respectarea statului de drept. Mizele Finlandei, țara care va deține președinția prin rotație a Consiliului UE

Vlad Epurescu

Ce nume de comisari au fost, deja, bătute în cuie și ce șanse are România să obțină portofoliul pentru Energie

Vlad Epurescu

Ce ar însemna pentru Estul Europei numirea Kristalinei Georgieva la cârma Fondului Monetar Internațional

Adelina Miron

Mizele mini-turneului european al Ursulei von der Leyen. De ce primele țări din Estul Europei pe care le va vizita sunt Polonia și Croația

Vlad Epurescu

Vor vota, în viitor, europenii, liste transnaționale? Cazul unui politician italian care va ajunge în Parlamentul European pe listele En Marche

Adelina Miron

Leave a Comment