Conducerea Fondului Monetar Internațional ar putea intra în atribuțiile Kristalinei Georgieva, după ce miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au căzut de acord asupra candidaturii sale.
Kristalina Georgieva, originară din Bulgaria, a debutat în cadrul Băncii Mondiale în 1993 ca economist însărcinat cu politicile de mediu, avansând în rolul de vicepreședinte si secretar corporativ în 2008.
Ea este primul est-european nominalizat pentru această funcție importantă. Deceniile petrecute în organizațiile transnaționale și abilitățile diplomatice, dovedite în condiții dificile au aruncat o lumină favorabilă asupra candidaturii sale, susținută atât la Bruxelles cât și în afara blocului european.
Georgieva a preluat, apoi, rolul de director executiv al Băncii Mondiale de la Jim Yong Kim în ianuarie 2017. Spre surprinderea observatorilor, în aprilie 2018, Banca Mondială anunța că a obținut sprijin din partea acționarilor, inclusiv a Statelor Unite, pentru cea mai mare creștere de finanțare din istoria sa, capitalul organizației fiind sporit cu 13 miliarde de dolari. Ultima dată când banca a avut o majorare de capital a fost în 2010, semn că Georgieva este un excelent negociator și o garanție a succesului în lumea finanțelor internaționale.
Recent, Georgieva a publicat pe contul său de Twitter o poză veche, alb-negru, a familiei sale. „Bunicii mei nu erau foarte educați. Părinții mei au terminat doar liceul. Eu sunt prima din familia mea care a terminat un doctorat”. Născută în Sofia, Georgieva privește în urmă și se simte mândră de ceea ce a realizat în carieră, după ce a copilărit în cartierele gri construite în timpul Uniunii Sovietice.
Acum, pe ritmurile „We Will Rock You”, hitul celor de la Queen, melodia sa preferată, Kristalina Georgieva își calculează șansele pentru a o înlocui pe Christine Lagarde în fruntea FMI-ului. Lagarde, fostul ministru de Economie al Franței (2007 – 2011) a demisionat după 8 ani din poziția de director FMI pentru a-l succede pe Mario Draghi la conducerea Băncii Centrale Europene.
Compromisul schimbării
Pentru a obține nominalizarea, Kristalina Georgieva a câștigat competiția cu Jeroen Dijsselbloem, politician și economist din Olanda care a devenit pe 1 mai 2019 președinte al Comitetului de Siguranță olandez. Dijsselbloem a fost ministru de finanțe în cel de-al doilea cabinet al lui Mark Rutte, între 2012 și 2017, și a prezidat Eurogroup-ul, comitetul miniștrilor finanțelor din zona euro. Este cunoscut pentru că l-a înfruntat pe ministrul de finanțe Yannis Varoufakis pe problema crizei financiare din Grecia.
O decizie favorabilă în privința Kristalinei Georgieva din partea comitetului FMI, în luna octombrie, ar schimba un status-quo consacrat încă din 1946. Timp de 73 de ani, conducerea organizației a fost acordată doar candidaților propuși din vestul Europei. În baza unui acord informal între Europa și Statele Unite, Banca Mondială este condusă de un cetățean american și de un european. Împreună, ei controlează 46% din voturile FMI.
Dar, experiența sa profesională nu este o garanție suficientă în efortul Kristalinei Georgieva pentru funcția pe care speră să o ocupe. Criteriul vârstei aruncă un val de incertitudine asupra șanselor sale reale, întrucât vârsta maximă prevăzută pentru ocuparea funcției este de 65 de ani, în timp ce Kristalina Georgieva va împlini peste câteva zile 66 de ani. Obstacolul vârstei ar putea fi greu de depășit, necesitând atât aprobarea comitetului executiv al FMI, compus din 24 de reprezentanți, cât și a consiliului de guvernatori, care include reprezentanți pentru fiecare dintre membrii săi.
Selecția Kristalinei Georgieva ar fi o victorie pentru Franța, care a susținut-o de când Christine Lagarde a fost aleasă președinte al Băncii Centrale Europene, tot la propunerea Parisului. În 2010, la audierile din Parlamentul European, înainte să obțină portofoliul de comisar pentru Cooperare Internațională, Georgieva le-a spus europarlamentarilor că, dacă va primi votul lor, va dori să ducă la bun sfârșit dorința mamei sale, supraviețuitoare a celui de-Al Doilea Război Mondial și martoră la partiția Europei. „Voi învăța limba franceză! Așa și-a dorit mama!”
Între timp, statele nordice sunt din ce în ce mai nemulțumite de prezența mult prea mare a Franței și a Europei de Sud în Banca Centrală Europeană și în elaborarea politicilor economice ale UE. Potrivit unui diplomat european, ,, este timpul pentru o reafirmare a nordului, atâta timp cât arhitectura financiară a Europei pare administrată de facto de Uniunea Mediteraneană.”
Franța, însă, a manifestat o susținere puternică pentru Kristalina Georgieva, având de partea sa mai multe țări din sudul Europei, determinate să-l împiedice pe Dijsselbloem, unul dintre arhitecții austerității impuse în statele din zona euro în timpul crizei.
Kristalina Georgieva, candidatul care a gestionat bugete globale în slujba umanității
Kristalina Georgieva s-a făcut remarcată prin contribuțiile semnificative pe care le-a adus în spectrul cauzelor umanitare, al egalității de gen și al schimbărilor climatice, teme invocate constant de aceasta în spațiul public. Începând cu 2010, a contribuit la îmbunătățirea agendei Uniunii Europene, mai întâi în calitate de comisar pentru Cooperare Internațională, Ajutor Umanitar și Gestionare a crizelor, unde a avut pe masă unul dintre cele mai mari bugete pentru ajutor umanitar. „Trebuie să vorbim despre oameni, planetă și prosperitate”, spunea Georgieva în anul 2018, în timpul unei conferințe.
Cât timp a fost comisar, Kristalina Georgieva a contribuit la triplarea fondurilor disponibile pentru a combate criza refugiaților din Europa și a înregistrat progrese semnificative în atingerea unei proporții de 40% a prezenței femeilor în management până în 2019 pentru a spori reprezentarea de gen în Comisia Europeană. În calitate de co-președinte al Comitetului la nivel înalt pentru finanțarea umanitară a secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Kristalina Georgieva a coordonat adoptarea unui sistem mult mai eficient pentru a răspunde nevoilor unui număr record de persoane vulnerabile.
Participând recent, în România, la o conferință privind egalitatea de gen, aceasta a vorbit despre necesitatea investițiilor în Educație în țara noastră. Kristalina Georgieva a remarcat, în privința României, creșterea venitului național brut pe cap de locuitor și cea mai scăzută rată de inegalitate dintre salariile bărbaților și ale femeilor din UE, mai exact un procent de 5.2%, mult sub media de 16 procente din blocul european.
Nici aspectele negative nu au trecut nemenționate. Kristalina Georgieva a spus despre România că are cel mai mare procent de populație săracă din UE, peste 25% dintre români trăind cu mai puțin de 23 de lei pe zi. În prezent, indicele de capital uman atinge un punctaj de 0.6, ceea ce înseamnă că fiecare copil născut în România va atinge o productivitate de 60 de procente, în loc de una completă.
Urmând această pistă, sosirea Kristalinei Georgieva în fruntea Fondului Monetar International ar putea însemna sporirea atenției către țările europene estice și centrale, în timp ce, pe plan internațional, aceasta va trebui să tempereze disputele comerciale dintre cei mai importanți actori globali.
