Care sunt cele 8 recomandări suplimentare apărute în Raportul MCV pentru România și ce se menționează despre protocoalele „secrete”

Raportul MCV publicat astăzi de Comisia Europeană conține recomandări suplimentare pentru România. Practic, în ultimul an, România nu numai că nu a înregistrat niciun progres în domeniul justiției și al respectării statului de drept, dar am făcut și pași înapoi!

În schimb, Bulgaria a rezolvat trei din cele șase recomandări formulate de Comisia Europeană în raportul MCV și a luat o opțiune serioasă pentru încheierea monitorizării anul viitor, până la finalul mandatului actualei Comisii Europene. În plus, Bulgaria este într-o poziție mult mai bună decât România în eforturile pentru aderarea la Schengen.

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizațiile internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniștri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.

În raportul privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a făcut bilanțul celor zece ani de MCV, prezentând un tablou al realizărilor obținute și al provocărilor rămase, și a evidențiat principalele măsuri care mai sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor urmărite în cadrul MCV. Comisia a formulat în raportul respectiv 12 recomandări care, dacă ar fi fost puse în aplicare de România, ar fi putut fi considerate suficiente pentru a permite încheierea MCV, cu condiția să nu intervină evenimente care să deturneze în mod evident România de pe calea reformelor. În raportul din ianuarie s-a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să pună în aplicare recomandările în mod ireversibil.

În luna noiembrie a anului trecut a fost realizată o primă evaluare în acest sens, în care se constata că, deși se înregistrau progrese în punerea în aplicare a unora dintre recomandări, în cursul anului 2017 dinamica reformelor a cunoscut, în ansamblu, o stagnare, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, totodată, a agravat riscul ca unele aspecte care fuseseră considerate îndeplinite în raportul din ianuarie 2017 să trebuiască să fie redeschise. Atacurile la adresa independenței sistemului judiciar și punerea sub semnul întrebării a acesteia au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.

Raportul publicat astăzi este completat de un document de lucru care prezintă o analiză detaliată realizată de Comisie pe baza dialogului său permanent cu autoritățile române. Citește aici Raportul MCV

„În raportul din noiembrie 2017, Comisia a luat notă de faptul că s-au înregistrat progrese cu privire la mai multe dintre recomandările prevăzute în raportul din ianuarie 2017, „în special în ceea ce privește recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub
rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12. Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.” Acest punct de vedere s-a regăsit în concluziile Consiliului, care a invitat România „să își concentreze eforturile pe consolidarea în continuare a acestor progrese, să evite să facă pași înapoi și să abordeze pe deplin preocupările și toate recomandările prezentate de Comisie”, se arată în Raportul MCV.

Protocoalele încheiate între SRI și diverse instituții din sistemul justiției a fost relatat pe larg în Raportul MCV, deși se subiliază că modul în care funcționează serviciile de informații nu fac obiectul evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare:

  • Alegațiile dezbătute în spațiul public conform cărora protocoalele de cooperare dintre instituțiile judiciare, în principal organele de urmărire penală și Serviciul de Informații al României, au fost o sursă de abuzuri sistemice, mai ales în cazurile de corupție.
  • Aceste protocoale secrete au fost invocate drept motiv pentru adoptarea unor modificări legislative intempestive și pentru criticile severe la adresa magistraturii. Modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV.
  • Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.
  • Este, fără îndoială, important să se asigure un cadru în baza căruia serviciile de informații să se afle sub o supraveghere adecvată, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficient, respectându-se pe deplin drepturile fundamentale, și publicul să poată avea încredere că independența sistemului judiciar este garantată. Expertiza altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai consolidat de măsuri de supraveghere la care recurg organele de urmărire penală

Alte concluzii importante din Raportul MCV:

  • Raportul din noiembrie 2017 a luat act de lipsa progreselor și a subliniat faptul că modificările în curs la legile justiției au oferit oportunitatea de a se aborda această problemă. De asemenea, raportul a reamintit necesitatea de a se solicita consiliere din partea Comisiei de la Veneția. Autoritățile române nu au dat curs acestei recomandări, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția.
  • Modificările aduse legilor justiției au slăbit rolul Consiliului Superior al Magistraturii și rolul președintelui României în procesul de numire a procurorilor de rang înalt, consolidând rolul ministrului justiției. Această concentrare și mai mare a puterii în mâinile ministrului justiției constituie o îndepărtare de la această recomandare.
  • De la ultimul raport MCV, criticile aduse sistemului judiciar și magistraților în mass-media și din partea reprezentanților guvernului și ai parlamentului au continuat.
  • Comisia nu a fost informată cu privire la cazurile în care s-au inițiat în parlament proceduri, ca răspuns la o declarație care aduce atingere independenței sistemului judiciar
  • Modificările în cauză constituie o revizuire profundă a codurilor din 2014, inclusiv cu privire la aspectele procedurale ale anchetelor penale și ale procesului, precum și în ceea ce privește echilibrul dintre interesul public pentru sancționarea infracțiunilor, drepturile victimelor și drepturile suspecților. De asemenea, modificările restrâng domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune, care, dacă ar fi confirmate atunci când legile se întorc în parlament după decizia Curții Constituționale, ar atrage după sine reevaluarea progreselor înregistrare până în prezent în cadrul MCV
  • Modificările nu au intrat în vigoare, întrucât au fost contestate la Curtea Constituțională. În octombrie, Curtea Constituțională a decis că o mare parte din modificări nu sunt constituționale
  • Pe lângă aspectele legate de constituționalitate, aceste modificări au ridicat o largă serie de probleme de natură juridică și politică, evidențiate de autoritățile de aplicare alegii și de societatea civilă din România, precum și de numeroși parteneri din afara
    României
  • În ceea ce privește modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, Consiliul Superior al Magistraturii a fost invitat să își prezinte punctul de vedere. Acesta a consultat toate instanțele și parchetele și a comunicat un punct de vedere sintetic comisiei
    parlamentare. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au participat la dezbaterile din parlament, propunând modificări și formulând comentarii. Cu toate acestea, după adoptarea legilor de către parlament, Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis un aviz cu privire la modificări și nici nu a analizat impactul modificărilor asupra sistemului judiciar.

Recomandările suplimentare care au apărut în Raportul MCV

1. Pentru Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Pentru Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1