Liderii UE nu au reușit să-și depășească diferențele de opinie față de cadrul financiar multianual al bugetului UE pentru perioada 2021-2027, menținându-și fiecare ferm pozițiile în ceea ce privește volumul de cheltuieli și prioritățile UE, potrivit EURACTIV.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat reporterilor, după summitul de vineri, că liderii UE-27 „repetă poziții deja cunoscute”. „Nu au existat principii orientative, nimic”, a adăugat el.
Consiliul European a discutat despre dimensiunea bugetului pe termen lung, volumele principalelor domenii de politică, sursele de venituri, rabaturile pe care le obțin unele state membre și posibilitatea de a adăuga noi condiții și stimulente pentru acordarea fondurilor UE.
Liderii, însă, nu au luat nicio decizie cu privire la aceste puncte. Ei au solicitat președinției rotative a UE, deținută în prezent de Finlanda, să reducă și mai mult diferențele într-o propunere.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că soluția nu poate fi găsită în timpul Summit-ului. Cu toate acestea, el nu a fost îngrijorat, deoarece aceasta a fost prima dezbatere cu privire la detalii.
Șefii statelor se luptă să găsească un punct comun pentru a progresa de când au fost lansate discuțiile, în urmă cu 18 luni. Ei sperau, totuși, să se ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an.
Părțile implicate nu se confruntă numai cu cheltuielile și alocarea banilor, ci și cu introducerea unei noi condiționalități care să lege fondurile UE cu respectarea principiilor statului de drept.
Discuțiile au devenit, de asemenea, mai complexe pentru următorul ciclu, deoarece retragerea Marii Britanii din UE ar trebui să lase o gaură financiară de aproximativ 13 miliarde de euro în bugetul UE.
Înainte de summit, Finlanda a prezentat un document care vizează o cale de mijloc între viziunile distincte ale țărilor, însă documentul nu a atras prea mult sprijin.
Helsinki a propus cheltuieli totale cuprinse între 1.03% din PIB-ul UE, în conformitate cu volumul curent și 1.08%. Procentul este sub valoarea de 1.15% recomandat de Comisie și departe de 1.30%, prezentată de Parlamentul European.
De asemenea, documentul a redus dimensiunea Politicii Agricole Comune (PAC) și a pachetelor de coeziune, reprezentând în prezent aproximativ două treimi din bugetul UE.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, le-a spus joi liderilor că „este crucial să stimuleze cele mai de succes programe – de exemplu în domeniile politicii pentru tineret, cercetare și inovare, mediu și tranziție climatică, infrastructură, IMM-uri, digitalizarea și drepturile sociale – și să mențină în același timp, în termeni reali, nivelul de finanțare pentru politicile tradiționale ale UE, în special, coeziunea, agricultura și pescuitul.”
Un diplomat a spus că propunerea Finlandei „nu a ajutat” la abordarea numeroaselor probleme nerezolvate din discuțiile privind bugetul UE.
„Lucrarea nu reflectă pozițiile diferite de ale statelor membre într-o manieră echilibrată”, a adăugat sursa.
În timp ce unele țări nordice apără reduceri majore pentru PAC și Coeziune, pentru a face loc noilor priorități, țările din est și sud se opun modificărilor semnificative.
„PAC joacă un rol esențial”, inclusiv pentru susținerea tranziției „verzi”, a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez.
Sánchez și alți lideri au considerat deja propunerea Comisiei „insuficientă”.
Pentru Franța, a spus Macron, a fost important ca politicile tradiționale să nu se opună – PAC și Coeziune – noilor priorități strategice, în special securitatea și apărarea, migrația și lupta împotriva schimbărilor climatice.
