Devine din ce în ce mai probabil că premierul Boris Johnson nu va reuși să ajungă la o înțelegere cu Uniunea Europeană în termenul stabilit cu Bruxelles și în baza Actului Benn.
Boris Johnson îndreaptă Marea Britanie spre o nouă criză constituțională, după ce a insistat că nu va exista „nicio întârziere” cu privire la termenul limită pentru Brexit. Asta se întâmpla la doar câteva ore după ce mai muți avocați guvernamentali au promis că vor respecta legea și vor solicita o prelungire a termenului limită de 31 octombrie dacă Boris Johnson nu va reuși să ajungă la o înțelegere cu Bruxelles într-o săptămână.
Prim-ministrul a replicat că trebuie să existe „o înțelegere nouă cu sau fără acord – dar fără întârziere”, repetând cuvintele pe care le-a folosit în discursul său la ultima conferință de partid care a avut loc la Manchester, miercuri.
În condițiile în care Bruxelles refuză cererea Regatului Unit de a continua negocierile intensive în acest weekend, pare foarte probabil că Johnson nu va reuși să onoreze dedline-ul. El nu și-a acordat nici prea mult spațiu de manevră, o nouă înțelegere catalogând-o drept „un act de predare”.
Surse din UE au confirmat pentru The Guardian ca există o mare doză de îndoială cu privire la faptul dacă asemenea negocieri mai au vreo bază solidă de discuții, ținând cont că Boris Johnson insistă să existe o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord.
- Gazoductul Nord Stream 2 se confruntă cu noi probleme de mediu
- Nouă țări europene resping propunerea Franței de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene
- Pot investițiile în decarbonare să preîntâmpine în Uniunea Europeană un scenariu similar al „deceniului pierdut” din Japonia?
- Cum se va manifesta concret intenția Franței de a prelua inițiativa poziționării ferme a Europei pe scena globală
- Ce efect au sancțiunile SUA care vor fi aplicate pentru gazoductul Nord Stream 2
Între timp, Julian Smith, secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, a fost informat de o serie de figuri cheie din politica de la Belfast că este imposibil de lucrat pe „blocajul Stormont” prevăzut în propunerea lui Johnson. Pur și simplu nu există timp pentru identificarea unei soluții viabile până pe 17 octombrie, atunci când va avea loc Summit-ul Consiliului European.
Acordul Nr.2 de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană elaborat de mai mulți parlamentari conservatori rebeli și adoptat de cele două camere statuează faptul că dacă Westminster nu ajunge la un acord pentru Brexit până pe 19 octombrie, premierul este obligat să notifice Uniunea Europeană pentru a cere o prelungire a termenului limită pentru activarea Articolului 50. Noul dedline ar urma să fie, în acest context, 31 ianuarie.
Conform extraselor din mai multe acte juridice înaintate vineri de guvern la instanța de ședință din Edinburgh, într-un dosar care a fost dat publicității de militanți anti-Brexit, Executivul părea să accepte pentru prima dată că va trebui să facă această cerere.
Documentele, pe care guvernul a refuzat să le publice în întregime, confirmă că premierul acceptă că „este supus principiului dreptului public și că nu poate altera cu dispozițiile sale scopul public. Astfel, el nu poate acționa astfel încât să împiedice trimiterea scrisorii care solicită prelungirea specificată în Acordul nr.2 de retragere.”
Militanții anti-Brexit l-au adus această inițiativă în justiție pentru a-l forța pe Boris Johnson să se supună Actului Benn după ce au apărut mai multe indicii cu privire la faptul că premierul britanic ar fi identificat o lacună legislativă ce i-ar fi permis să scoată Marea Britanie din UE la 31 octombrie cu sau fără acord.
Ce este actul Benn?
Înainte ca Parlamentul să fie suspendat la cererea lui Boris Johnson, parlamentarii au adoptat o nouă lege – introdusă de Hilary Benn, membru al Partidului Laburist – cu scopul de a-l opri pe Boris Johnson să împingă Marea Britanie printr-un Brexit fără acord la data de 31 octombrie.
Ce înseamnă „blocajul Stormont”?
La sfârșitul lui martie 2019, negocierile pentru Brexit ajunseseră la un nou nivel după ce parlamentarii au respins opt voturi indicative privind potențialele opțiuni pentru ieșirea Marii Britanii din UE. În schimb, conform Politico, parlamentarii au introdus așa-numitul „blocaj Stormont”, un amendament care spune că Marea Britanie și Irlanda de Nord trebuie să iasă din Uniunea Europeană în aceleași condiții.
