Donald Trump a plecat de la summit-ul NATO într-o stare de spirit foarte bună. Amenințând că rupe alianța militară dacă membrii săi nu își vor mări cheltuielile bugetare alocate apărării, președintele SUA a obținut ce și-a dorit. S-a lăudat la Casa Albă că statele NATO vor aloca și mai mulți bani pentru înzestrarea armatelor naționale. „Germania a fost de-acord să facă mai bine decât ce face în prezent”, a conchis Trump. Dar ce înseamnă acest lucru?
Nu au fost „afaceri ca de obicei” pentru Angela Merkel la summit-ul NATO precedent. Declarațiile președintelui american au turnat benzină pe relațiile tensionate din interiorul coaliției de guvernământ condusă de Angela Merkel. SPD, partenerii CDU, solicită să afle ce i-a promis Cancelarul german lui Donald Trump arunci când liderii NATO au avut întâlniri bilaterale în private.
Cu doi ani înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale, aliații NATO au convenit la summit-ul din 2014 să aloce cel puțin 2% din PIB spre cheltuieli în zona apărării până în anul 2024. Înțelegerea a fost una contondentă pentru coaliția de guvernământ de la Berlin. Deși majoritatea politicienilor din CDU, partidul Angelei Merkel, și-a afirmat susținerea pentru acest obiectiv, o parte din membrii SPD au avertizat prefigurarea la orizont a unei spirale de cheltuieli. La acea vreme, Sigmar Gabriel (SPD), ministrul de Externe al Germaniei, afirma că nu va ști unde va putea Berlinul să staționeze portavioanele ce avea să le cumpere după ce va fi suplimentat bugetul armatei.
În timpul negocierilor pentru formarea noului guvern de la Berlin, conservatorii și socialiștii au căzut de-acord să suplimenteze cheltuielile alocate armatei în următorii ani. Dar, așa cum a susținut Angela Merkel la summit-ul NATO, suma de bani nu va depăși 1.5% din PIB.
Atât Donald Trump cât și secretarul NATO, generalul Jens Stoltenberg dar și ministerul german al Apărării s-au plâns că este prea puțin! Ursula von der Leyen are o serie de planuri îndrăznețe pentru trupele germane care, în prezent, sunt slab echipate. Până la urmă, ce-a promis Angela Merkel în spatele ușilor închise?
La început, Angela Merkel le-a reamintit aliaților NATO că Germania este al doilea cel mai mare furnizor de trupe pentru alianță și că forțele armate nemțești sunt foarte implicate în Afghanistan și în regiunea baltică. Dar, 2% începând cu anul 2019, așa cum a cerut Trump? Imposibil, ar fi spus Merkel! Apoi, Cancelarul german a început să vorbească despre anul 2024, data stabilită în 2014 ca termenul limită pentru toate statele membre să onoreze ținta de 2%. Oficialul german a susținut că va fi foarte greu să obțină un veto pozitiv din partea Bundestagului, dar „dezbaterea continuă”.
Mulți lideri NATO au interpretat spusele Cancelarului german ca pe un indiciu că Berlinul ar vrea să facă mai mult decât a promis. Statele baltice, în special, care au clamat de-a lungul timpului solidaritate din partea aliaților vest-europeni, s-au declarat satisfăcute. La Berlin, însă, afirmațiile Angelei Merkel au creat o nouă fisură în coaliția de guvernare. Niciun membru SPD nu a însoțit-o pe Merkel la summit-ul NATO. Singurul oficial de rang înalt a fost Ursula von der Leyen, ministrul Apărării, care este, însă, membru CDU.
Dar, pentru ca Germania să aloce 2% din PIB la Armată în anul 2024 ar trebui ca, în 2021, să distribuie, deja, 1.5%, ceea ce poate fi extrem de problematic. Ministrul de Finanțe Olaf Scholz, care este de la SPD, plănuise o creștere modestă a cheltuielilor pentru apărare dar, în lumina amenințărilor făcute de Donald Trump, reacția socialiștilor germani a fost una de negare vehementă.
Chiar și 1.5% este un deziderat complicat de îndeplinit. Neajunsurile bugetare sunt frecvente în interiorul Bundeswehr-ului. Chiar și proiectul forțelor unite de intervenție rapidă din interiorul NATO a arătat în ce hal sunt dotările armatei germane. Trupele alocate acestui proiect au împrumutat echipamentele de la alte unități militare. Tancurile și-au depășit perioada de garanție iar multe elicoptere sunt inoperabile. Și, cu toate acestea, nimeni din aparatul birocatic al Ministerului de Finanțe nu plănuiește să garanteze creșterea cheltuielilor. Deficiențele sunt, însă, atât de mari, încât armatei germane i-ar trebui zeci de ani pentru a fi echipată în parametri optimi.
Chiar și dacă bugetul alocat apărării va crește la 1.5%, nemții mai au o problemă de rezolvat. Ministrul Apărării trebuie să crească numărul efectivelor militare de la 180.000 de soldați la 198.000, altfel, forțele armate nu vor mai putea să-și îndeplinească misiunile de pe plan național și din cadrul NATO.
Creșterea numărului de personal cu 200.000 de soldați ar însemna un efort financiar de-aproape 1 miliard de euro, ceea ce ar însemna că și mai puțini bani ar fi disponibili pentru achiziția de echipamente. De-aceea, CDU le cere celor din SPD să închidă ochii pentru ca bugetul armatei să depășească 1.5% în 2021.
Între timp, americanii continuă să exercite un pressing puternic pe această temă, chiar și după summit. Ambasadorul SUA de la Berlin a avut o întrevedere cu ministrul de Finanțe al Germaniei și, la final, chiar dacă tonul diplomatului a fost mult mai politicos decât cel folosit de Trump, totuși, a fost ferm: Germania trebuie să își respecte angajamentele luate în cadrul NATO.
